De la CCR și până la instanțele de cătun, judecătorii se pare că favorizează mai mult infractorii și corupția, decât aplică legea. Un prejudiciu de 1,7 milioane de lei, aproape 1 milion de euro cu dobânzi și penalități, care ajunge la o firmă „fantomă” radiată, un rechizitoriu de sute de pagini și un inculpat care a recunoscut că a condus afacerea. Toate acestea, au fost anulate recent de către magistrații Curții de Apel din Iași. Gheorghe Minăstireanu, un oneros afacerist din Iași, a scăpat de pușcărie nu pentru că n-a greșit, ci pentru că statul a fost prea lent. După aproape 15 ani de anchete și expertize, dosarul s-a închis pe motive de prescripție. Justiția penală și-a încheiat socotelile, dar ANAF mai are de recuperat peste patru milioane de lei. Dacă va mai avea de unde.
După aproape 15 ani de anchete, expertize contabile, schimbări legislative și termene amânate, instanța a tras linie în dosarul în care evazionistul Gheorghe Minăstireanu a fost trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 1,7 milioane de lei. Verdictul: procesul penal se închide, dar prejudiciul rămâne. Statul trebuie să se mulțumească doar cu o decizie civilă și promisiuni de recuperare.
Un dosar greu, un prejudiciu imens și… nimeni vinovat. Așa ar putea fi rezumat, pe scurt, cazul care s-a întins pe ani de zile, ajungând recent la final la Curtea de Apel Iași. Instanța a constatat că răspunderea penală a inculpatului Minăstireanu Gheorghe a fost stinsă prin intervenirea prescripției, aplicând Codul penal în forma sa cea mai favorabilă, o prevedere care, în mod paradoxal, a devenit colacul de salvare pentru mulți inculpați în dosarele de evaziune din România.
Dosarul a fost deschis în urma unei anchete începute în 2016 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, pe baza unui prejudiciu descoperit de ANAF la firma Dersi Prod Serv SRL, firmă înființată în 2009, cu activitate în domeniul construcțiilor metalice. Gheorghe Minăstireanu a fost identificat ca administratorul de fapt al societății, deși oficial nu figura în acte.
12 acte materiale și un prejudiciu enorm adus statului: 1.724.394 lei
Schema pusă în aplicare de inculpat era una clasică: între 2010 și 2013, Minăstireanu ar fi introdus în contabilitatea firmei achiziții fictive în valoare totală de peste 5,6 milioane de lei de la diverse societăți „fantomă”, fără nicio bază economică reală. Practic, nu s-a livrat nimic, dar s-au dedus TVA și impozite ca și cum afacerea ar fi funcționat la capacitate maximă.
În urma verificărilor ANAF, prejudiciul adus bugetului de stat a fost estimat la 1.092.543 lei TVA și 631.851 lei impozit pe profit. În total: 1.724.394 lei. Mai mult, statul, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, a calculat dobânzi și penalități ce ridică suma totală cerută de ANAF la 4.331.338 lei.
Expertize contabile, martori lipsă și o societate fără acte
Deși prejudiciul este clar cuantificat și confirmat de raportul expertului fiscal din cadrul Parchetului, dosarul penal a fost afectat de lipsa evidențelor contabile, absența mandatarilor legali în acte și imposibilitatea de a reconstitui complet traseul banilor.
Firma a fost radiată în 2019, iar documentele contabile lipsesc din arhiva lichidatorului. Martorii propuși fie nu s-au prezentat, fie au invocat lipsa cunoștințelor despre faptele imputate. În schimb, Minăstireanu a recunoscut în fața notarului, într-o declarație din 2015, că a fost singurul care a coordonat activitatea economică a firmei, de la contracte la emiterea facturilor.
Procesul penal, încheiat prin aplicarea legii penale mai favorabile
Deși probele sunt concludente, Tribunalul Iași a fost nevoit să închidă dosarul penal, pe motiv că prescripția a intervenit în urma deciziilor CCR și ICCJ privind întreruperea cursului prescripției și aplicarea legii penale mai favorabile. Judecătorii au concluzionat că statul a avut prea multă răbdare și că a depășit termenul legal de tragere la răspundere.
Curtea de Apel Iași a menținut această decizie și a respins apelul ANAF, care spera ca faptele să fie reîncadrate sau reconsiderate prin prisma altor prevederi legale. Nici procurorul de ședință, nici partea civilă nu au reușit să răstoarne decizia Tribunalului, într-o speță în care faptele sunt clare, dar timpul a fost cel care a decis.
Cu mâna goală în penal, cu sechestru pe civil
Singura veste „bună” pentru stat e că inculpatul nu scapă de răspunderea civilă. Instanța a admis parțial acțiunea ANAF și l-a obligat pe Minăstireanu să achite cei 1.724.394 lei ca prejudiciu, plus dobânzi și penalități. Totodată, s-a instituit sechestru pe toate bunurile mobile și imobile ale inculpatului, prezente și viitoare, până la acoperirea completă a prejudiciului.
Cât de eficient va fi statul în recuperarea acestei sume rămâne de văzut. În practică, de cele mai multe ori, bunurile sunt deja ascunse, ipotecate sau înstrăinate.
Cazul Minăstireanu este un exemplu clasic de dosar în care eforturile de anchetă și expertiză sunt neutralizate de lentoarea sistemului și evoluțiile legislative. Deși există o recunoaștere indirectă a faptelor, inculpatul a reușit să se sustragă pedepsei penale, mizând pe haosul legislativ și deciziile instanțelor superioare privind prescripția. Justiția nu a spus că Minăstireanu este nevinovat. Doar că a lăsat să treacă destul timp cât să nu-l mai poate trage la răspundere.
