Curtea de Conturi bifează șase măsuri îndeplinite, iar Consiliul Județean Iași se poate lăuda, din nou, cu triumful birocratic al „hârtiilor puse în ordine”. Doar că, dincolo de cosmetizarea registrelor și de raportările optimiste, rămân bani pierduți definitiv, creanțe prescrise și o investiție publică de peste jumătate de milion de lei blocată de 14 ani între două instituții incapabile să ducă la capăt o simplă procedură de transfer. În administrația condusă de Costel Alexe, succesul pare să însemne recuperarea unor nereguli abia după intervenția Curții de Conturi și rezolvarea problemelor doar când acestea nu mai pot fi ignorate. Dacă șase măsuri implementate reprezintă performanță, atunci cea de-a șaptea, rămasă suspendată încă din 2012, este dovada că incompetența administrativă continuă să fie una dintre cele mai solide investiții ale județului.
După aproape patru ani de la auditul financiar care a scos la iveală o serie de nereguli în activitatea Consiliului Județean Iași și a unor instituții din subordine, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Iași, a publicat concluziile ultimei misiuni de follow-up privind implementarea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 120/2022.
Verdictul este unul aparent favorabil administrației județene, respectiv șase din cele șapte măsuri impuse au fost implementate. Cu toate acestea, singura măsură rămasă neîndeplinită ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a soluționa probleme patrimoniale vechi și de a pune în aplicare propriile hotărâri adoptate încă din urmă cu peste un deceniu.
Auditul inițial, desfășurat asupra execuției bugetare aferente anului 2021, identificase deficiențe care vizau atât controlul intern managerial, cât și administrarea patrimoniului, recuperarea creanțelor, inventarierea bunurilor publice și modul de funcționare al unor instituții subordonate.
Venituri recuperate și controale fiscale care lipseau
Una dintre cele mai importante constatări ale auditului inițial viza neîncasarea unei cote de 40% din impozitul pe mijloacele de transport greu, venit care trebuia să ajungă la bugetul județului. În 2021, prejudiciul identificat era de aproape 29.000 de lei, sumă compusă din debit principal și accesorii.
Curtea de Conturi arată acum că întreaga sumă a fost recuperată în cursul anului 2022, iar Consiliul Județean, condus la acea vreme tot de Costel Alexe, a început efectuarea de inspecții fiscale la unitățile administrativ-teritoriale din județ pentru verificarea exactității informațiilor declarate.
Dosare de creanțe prescrise și bani pierduți definitiv
Raportul oferă însă și o imagine mai puțin confortabilă. În procesul de analiză a creanțelor, Consiliul Județean a fost nevoit să recunoască existența unor debite care nu mai puteau fi recuperate. Unele creanțe au fost radiate din evidențe ca urmare a prescripției sau a insolvenței debitorilor. Printre acestea se numără datorii vechi de zeci de mii de lei, litigii pierdute și situații în care demersurile de recuperare nu au produs niciun rezultat concret.
Deși Curtea consideră măsura implementată, situația scoate în evidență o problemă structurală a administrației publice – recuperarea tardivă a creanțelor și lipsa unor mecanisme eficiente de urmărire a debitorilor înainte ca drepturile de creanță să se prescrie. Cu alte cuvinte, instituția a pus ordine în registre, dar nu a mai putut recupera o parte dintre banii pierduți.
Investiții de peste o jumătate de milion de lei blocate din 2012
Cea mai gravă concluzie a raportului privește măsura 1.3, singura considerată neimplementată. Este vorba despre lucrări tehnico-edilitare realizate la blocuri ANL din municipiul Iași, în valoare de 510.873 lei.
Încă din decembrie 2012, Consiliul Județean adoptase o hotărâre prin care aceste cheltuieli urmau să fie transferate către Primăria Municipiului Iași. Paisprezece ani mai târziu, transferul nu a fost realizat.
Potrivit raportului, suma continuă să figureze în contabilitatea Consiliului Județean, fiind regăsită în balanța contului de investiții chiar și la finalul anului 2024. Această situație este cea care a determinat Curtea de Conturi să considere măsura neîndeplinită.
Dincolo de aspectul contabil, cazul relevă o problemă mai profundă, respectiv: incapacitatea instituțiilor publice de a finaliza proceduri patrimoniale relativ simple într-un interval rezonabil de timp. Faptul că o hotărâre adoptată în 2012 nu a fost pusă în aplicare nici în 2026 reprezintă un semnal de alarmă privind eficiența administrativă.
Investiții europene de aproape 195 milioane de lei, transferate după intervenția Curții de Conturi
Raportul consemnează și remedierea unei alte situații importante. Auditorii constataseră că investiții în valoare de aproape 195 milioane de lei, realizate între 2011 și 2016 din fonduri europene pentru drumuri, școli și spitale, continuau să figureze în contabilitatea Consiliului Județean, deși bunurile erau administrate efectiv de instituții subordonate.
În urma măsurilor dispuse, aceste active au fost transferate către administratorii legali. Corecția este relevantă deoarece afectează direct imaginea fidelă a patrimoniului public și acuratețea situațiilor financiare.
Casa Memorială „Vasile Alecsandri”, cu situația juridică clarificată
Un alt dosar sensibil a vizat Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești. Auditul din 2022 semnalase că imobilul fusese dat în administrarea Muzeului Literaturii Române fără clarificarea completă a situației patrimoniale și cadastrale. Între timp, proprietatea a fost intabulată, iar situația juridică a fost clarificată.
Totuși, raportul amintește existența unei decizii judecătorești care ar putea fi pusă în executare în viitor dacă Academia Română va solicita acest lucru.
Contractul controversat de la Școala Trinitas
Poate cea mai spectaculoasă situație descrisă în auditul inițial privea Școala Profesională Specială „Trinitas” din Târgu Frumos. Aici, auditorii descoperiseră un contract pentru instalarea unui sistem de securitate încheiat înaintea întocmirii referatului de necesitate și înainte de publicarea anunțului în SEAP. Mai mult, lucrarea fusese recepționată și plătită integral deși sistemul nu funcționa.
În urma verificărilor ulterioare, Curtea de Conturi constată că proiectele au fost avizate de Inspectoratul de Poliție, sistemul a fost complet instalat, recepționat și pus în funcțiune, fără costuri suplimentare. Deficiențele au fost remediate, însă cazul rămâne un exemplu relevant despre modul în care procedurile de achiziție și recepție pot fi tratate superficial în sectorul public.
La finalul misiunii de follow-up, Camera de Conturi Iași stabilește că șase dintre cele șapte măsuri impuse prin Decizia nr. 120/2022 au fost implementate. Singura excepție este cea referitoare la transferul către Primăria Iași a lucrărilor tehnico-edilitare realizate la blocurile ANL din Aleea Bucium. Cazul investiției de peste jumătate de milion de lei blocată între două instituții publice demonstrează că, uneori, cea mai dificilă măsură nu este identificarea problemei, ci rezolvarea ei efectivă.
