O ieșeancă reclamă că a fost amenințată de o angajată a Prefecturii Iași chiar la ghișeul unei instituții publice, în timpul unei discuții despre propriul dosar de preschimbare a permisului de conducere.
„O să-ți pun reclamația pe cruce”, i-ar fi spus femeii persoana care deservea ghișeul nr. 5 din cadrul Serviciului Permise și Înmatriculări Iași, după ce aceasta a anunțat că intenționează să depună o plângere. Incidentul, petrecut în februarie 2026, a declanșat o serie de petiții, reclamații administrative și sesizări către autoritățile centrale. În urma verificărilor efectuate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, s-a stabilit că persoana reclamată este personal contractual al Instituției Prefectului Județului Iași. La mai bine de patru luni de la incident, femeia acuză că nu a primit răspunsuri clare privind verificarea faptelor reclamate și cere explicații de la instituția care are calitatea de angajator al persoanei implicate.
Dincolo de incidentul reclamat la ghișeul nr. 5 al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Iași, cazul ridică și alte întrebări. Cine răspunde atunci când un cetățean reclamă comportamentul unei persoane aflate la ghișeu? Au fost verificate imaginile video solicitate de petentă? A existat o cercetare disciplinară?
Mai ales după ce Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) București a comunicat că persoana reclamată este angajată contractual a Instituției Prefectului Județului Iași, întreaga responsabilitate privind verificarea incidentului a fost transferată către Prefectură.
Pentru femeia care a formulat sesizările, problema nu mai este doar una legată de un permis de conducere.
„Consider că publicul ieșean trebuie să afle cum este tratat un cetățean la ghișeele statului și cum instituțiile publice aleg să protejeze un comportament abuziv, în loc să îl sancționeze”, se arată în sesizare.
De la un permis emis în Cipru la explicații contradictorii
Povestea începe în octombrie 2025. Atunci, ieșeanca a depus documentele necesare pentru preschimbarea permisului de conducere emis de autoritățile din Cipru.
Potrivit documentelor prezentate, în luna noiembrie 2025 i s-ar fi comunicat că instituția din România a primit confirmarea din partea autorităților cipriote și că documentația a fost transmisă către București.
Femeia spune că a considerat dosarul aproape finalizat. În februarie 2026, însă, avea să primească informații complet diferite.
Potrivit unei sesizări oficiale, la data de 6 februarie 2026, un alt lucrător din cadrul instituției i-a comunicat că documentele nu au fost trimise la București și că există o problemă tehnică.
„Din cauza unei erori de sistem, instituția română nu poate verifica baza de date”, i s-ar fi explicat.
Soluția oferită a fost ca ea să contacteze personal autoritățile din Cipru și să obțină confirmarea necesară.
„În data de 16 februarie 2026, am obținut confirmarea oficială din partea autorităților din Cipru, document pe care l-am prezentat instituției”.
Ce s-a întâmplat la ghișeul nr. 5
În data de 20 februarie 2026, în jurul orei 13:15, femeia s-a prezentat la ghișeul nr. 5 al SPCRPCIV Iași.
Potrivit sesizărilor formulate ulterior, la ghișeu se afla aceeași persoană cu care discutase și în luna noiembrie.
Noua condiție ar fi fost transmiterea unei confirmări oficiale direct între autoritățile cipriote și cele române.
„În data de 20 februarie 2026, în jurul orei 13:15, m-am prezentat la Ghișeul nr. 5 pentru a depune confirmarea obținută.Funcționara (aceeași persoană din noiembrie) mi-a comunicat că documentul nu este suficient și că este necesară transmiterea unei confirmări oficiale direct prin e-mail între autoritățile din Cipru și cele române.
Această solicitare contrazice în mod direct îndrumarea anterioară primită din partea instituției, potrivit căreia demersurile trebuiau efectuate personal din cauza unor erori interne de sistem. La solicitarea mea de a clarifica aceste proceduri contradictorii, funcționara a adoptat o atitudine agresivă, trântind ușa ghișeului”.
Femeia spune că a încercat să înțeleagă de ce procedura s-a schimbat. Mai mult, atunci când a cerut ca persoana cu care discută să se identifice, aceasta ar fi refuzat.
„Întreabă șeful, că el îmi știe numele”, ar fi fost răspunsul primit.
Petenta susține că persoana respectivă nu purta ecuson de identificare și nici uniformă.
Momentul care a determinat-o să formuleze reclamații oficiale a venit după ce a menționat că intenționează să depună o plângere.
„O să-ți pun reclamația pe cruce”, i-ar fi spus angajata.
În toate documentele transmise ulterior, femeia califică această expresie drept o amenințare.
„Consider această exprimare drept o formă de intimidare și comportament incompatibil cu statutul unui funcționar public”, a scris aceasta în reclamația inițială.
Martori și camere video
Potrivit sesizării, incidentul nu s-ar fi petrecut în lipsa martorilor. Femeia afirmă că în apropierea ghișeului se aflau trei polițiști în uniformă și încă un cetățean. Totodată, ea susține că instituția dispune de sistem de supraveghere video care ar putea lămuri ce s-a întâmplat în intervalul respectiv. Încă din prima reclamație, aceasta a cerut verificarea imaginilor și identificarea persoanei aflate la ghișeu.
Printre solicitările formulate s-au numărat:
- identificarea angajatei care deservea ghișeul nr. 5 la data de 20 februarie 2026;
- verificarea înregistrărilor video;
- analizarea comportamentului acesteia;
- comunicarea măsurilor dispuse.
Femeia susține însă că nu a primit răspunsuri clare la aceste solicitări.
A depus mai multe plângeri
După primirea răspunsului la prima petiție, ieșeanca a formulat o plângere prealabilă către conducerea SPCRPCIV Iași.
În document, aceasta acuză instituția că nu a analizat faptele reclamate.
„Răspunsul primit ignoră cu bună știință gravitatea faptelor sesizate”, a scris femeia.
Ea a revenit asupra episodului de la ghișeu și a reiterat faptul că expresia folosită de persoana reclamată reprezintă, în opinia sa, „o exprimare de tip interlop incompatibilă cu statutul de funcționar public”.
Tot în plângerea prealabilă, petenta a reclamat faptul că instituția nu a oferit informații despre verificarea imaginilor video.
„Tăcerea dumneavoastră privind probele video solicitate constituie un viciu de procedură”, a susținut aceasta.
Femeia a cerut identificarea nominală a persoanei implicate, comunicarea rezultatului verificărilor și asumarea unei răspunderi instituționale pentru incident.
Răspunsul care a schimbat direcția cazului
În timp ce încerca să afle cine era persoana aflată la ghișeu și cine are competența de a o cerceta disciplinar, femeia a primit un răspuns de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări.
Potrivit documentelor puse la dispoziție, DGPCI București a comunicat că persoana reclamată este personal contractual al Instituției Prefectului Județului Iași.
Această precizare a mutat practic întreaga responsabilitate a verificărilor către Prefectură.
Mai mult, potrivit petentei, instituția centrală a precizat că rezultatele verificărilor efectuate la nivelul DGPCI au fost deja înaintate Prefecturii Iași.
Acuzații directe la adresa Prefecturii Iași
După răspunsul primit de la București, toate demersurile au fost orientate către Instituția Prefectului Județului Iași. Într-o nouă sesizare, femeia vorbește despre „gravitatea extremă a faptelor și abuzul de putere”. Ea susține că angajata a manifestat „un comportament violent și agresiv”, culminând cu amenințarea reclamată.
În același document, petenta afirmă că instituția nu a tratat cu seriozitate verificarea incidentului.
„Prefectura Iași manifestă o pasivitate totală. Răspunsurile primite la nivel local sunt pur formale, ocolesc esența problemei, refuză identificarea nominală a angajatei și protejează abuzul”, a scris aceasta.
Femeia merge și mai departe, susținând că verificarea imaginilor video reprezenta un demers elementar.
În sesizarea adresată Prefecturii, ea afirmă că înregistrările constituie „o probă pe care ați ignorat-o cu rea-credință în corespondențele anterioare”.
Nemulțumită de evoluția cazului, femeia a decis să sesizeze și Corpul de Control al Ministrului Afacerilor Interne.
Demersul a fost realizat pe 21 mai 2026. În documentele transmise, aceasta solicită verificarea modului în care au fost soluționate reclamațiile sale și cercetarea comportamentului persoanei aflate la ghișeu.
Totodată, cere sesizarea comisiei de disciplină și comunicarea măsurilor dispuse. Aceasta avertizează că, în lipsa unei soluționări pe care să o considere obiectivă, va continua demersurile în instanță.
