“Palate ale educației “în comuna campioană la analfabetism. Bibliotecă de aproape 1 milion de euro, fără cititori și personal angajat

0
944

Cum irosește primarul din Voinești banii comunei ca să construiască palate printre bordeie. Una din comunele de top ale județului Iași, în ce privește numărul mare de analfabeți, bețivi și putori care își duc zilele din ajutoarele statului, se mândrește cu cea mai mare bibliotecă rurală din Moldova. Cu bani de la buget, primarul Dobreanu a construit un palat căruia i-a dat funcțiunea de bibliotecă. În palatul care a costat 800.000 euro – construcție și dotări, nu intră mai nimeni, deoarece un sfert din populația școlară nu știe să citească, iar un alt procent de peste 20% a dat școala pe muncă sau speculă. ISJ Iași a încercat să ascundă această realitate, făcând o raportare mincinoasă.  Halucinat este faptul că la 2 ani după ce biblioteca de aproape 1 milion de euro a fost dată în funcțiune, nici la acest moment nu există personal angajat.

În comuna Voinești, programele de suport educațional trâmbițate de Inspectoratul Școlar Județean nu au ajuns niciodatată. În schimb, ca o sfidare a bunului simț și a unei crunte realități ascunse de ISJ Iași, administrația locală din această comună a alocat o sumă uriașă pentru construirea celei mai mari biblioteci din Moldova. Cine să citească când un sfert din populația acestei comune stigmatizate de lipsa educației este analfabetă? O întrebare pe care ar trebui să și-o pună organele în drept, dacă ar fi ca cineva să întreprindă vreo verificare asupra modului în care banii publici sunt  transferați dintr-un buzunar în altul, în grupurile de influență ale PNL, formațiune care dictează toate alocările bugetare și implicit investițiile publice ce se derulează prin firmele lor de casă.

“Excelența în educație” de care ISJ Iași nu vorbește-  24% analfabetism și 23% absenteism

Satul Slobozia, arondat comunei Voinesti, înregistrează un procent de 21,46% analfabetism și 22,53% absenteism, dintr-o populație școlară de 537 elevi de clasele I-VIII. Elevii care mai frecventează cursurile scolii din Slobozia, învață în condiții groaznice. În cea de-a doua școală din comună – Școala Gimnazială Ioanid Romanescu, din cei 564 de elevi de ciclu gimnazial, un procent de 0,02% nu frecventează școala, iar 0,01% nu știu să citească. Față de această imagine a dezastrului, ISJ Iași, prin inspector școlar general Luciana Antoci și adjunctul Traian Florentin Ciobotaru, au raportat un procent de 9,51 % grad de absenteism și doar 0,43% grad de abandon școlar, ferindu-se, ca niște mironosițe mincinoase, să scrie gradul de analfabetism, subsumând acest lucru fenomenului de abandon școlar, care este reprezentat într-un procent care sfidează realitatea.

Altă realitate trunchiată

Ca urmare a creșterii numărului de populație școlară, a fost necesară închirierea unei săli de clasă în incinta unei case de la marginea satului Slobozia, în perioada interbelică. În timpul celor două războaie mondiale, școala din Slobozia a fost distrusă în mare parte (nu din cauza liniei frontului care traversa zona, ci a locuitorilor), iar rezultatul a fost încetarea cursurilor. În actualul local, construit în anii 1970, studiază 250 de elevi, iar în locul sălii închiriate s-a construit o scoală cu clasele I – IV, pentru elevii din marginea satului.

În localitatea Slobozia, datorită numărului foarte mare de copii, au fost înființate numeroase grădinițe și centre de zi pentru copii, finanțate de câteva fundații umanitare precum și prin intermediul fondurilor FRDS:  grădinița particulară “Licurici” – persoană juridică Asociaţia East Europa Iași,  Centrul de Zi Slobozia – Fundaţia LINK ROMANIA MOLDAVIA, sponsorizat de H.O.P.E. INTERNATIONAL, din orașul Donegal, Irlanda sau  Centrul Social Multifuncţional Slobozia care include și o grădiniţă, realizat prin finanţare FRDS. În satul Schitu Stavnic, fundaţia „Stichting Hulpgoederen” din Olanda a investit într-un complex multifuncţional – Centrul Social Educativ Schitu Stavnic care cuprinde, printre alte dotări, și o grădiniţă, sală de calculatoare, sală de lectura pentru elevi. Toate aceste beneficii ale unei infrastructuri educaționale sunt prezentate cu emfază pe pagina Primăriei Voinești, pe principiul în afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul.

Contracte de peste 1 milion de euro, atribuite unei firme de casă

În timp ce, în realitate, infrastructura școlară este dezastruoasă,, ca și rezultatele școlare, primăria construiește o bibliotecă de 700.000 euro, prin care bate vântul. Pe fondul acestei groaznice realități, administrația locală condusă de liberalul Gheorghe Dobreanu, a alocat în anul 2017 suma de 3.375.967,5 lei, de la bugetul local, pentru construirea Centrului Cultural ”Constantin Arvinte” Voinești, în care biblioteca comunală este parte integrantă. Contractul de lucrări a fost semnat un an mai târziu, acesta fiindu-i atribuit firmei Dandor Construct cu sediul social în Satul Nou, comuna Belcești, o firmă cu 5 angajați și o cifră de afaceri, raportată anul trecut, de…126 mii lei. Aceeași firmă este beneficiara unui alt contract public în valoare de 1.055.700 lei, echivalentul a 217.670 euro, atribuit în 2020 pentru construirea unei creșe în Voinești, după ce, cu niciun an înainte, Primăria Voinești mai semnase un alt contract în valoare de 208.460 euro, cu firma Trust AVB SRL, pentru construirea unei alte creșe, tot în Voinești.

Bibliotecă de 800 mii euro,  fără angajați

Gaura neagră numită centru cultural Voinești nu a înghițit doar 700 mii euro. În anul 2020, Gheorghe Dobreanu încheie un contract în valoare de 76.201 euro cu firma Quartz Matrix pentru dotarea centrului.  În ciuda alocării de aproape 1 milion de euro, bibloteca … nu are nici până în prezent personal angajat.

În acest moment nu există personal angajat, dedicat activităților din bibliotecă, aceste activități fiind efectuate prin delegare de atribuții”, a menționat primarul Gheorghe Dobreanu.

Sărăcie lucie în palat strălucitor

Demn de precizat este faptul că tot în mandatul lui Gheorghe Dobreanu a fost înfăptuită o altă achiziție excentrică, ce spune multe despre cultul personalității de care este dominat acestui individ. La începutului anului 2008, fostul consilier judeţean Laurenţiu Popescu,  a scos la vânzare conacul boieresc al familiei Negruzzi de la Voineşti, la preţul de 1,3 milioane de euro. Din cauza lipsei de cumpărători, prețul conacului compus din 28 de camere, 5 băi şi 3 terase, a scăzut la 285.000 euro, la nivelul anului 2013, reuşind să fie adjudecat recent, de către Primăria Voineşti, cu preţ de 200.000 euro. Cumpărarea conacului Negruzzi şi a terenului aferent de 3 hectare a fost aprobată în noiembrie 2013, iar reabilitarea imobilului a durat doi ani. Întreținerea lunară a palatului cu 28 de camera, practic câte o cameră  pentru fiecare dintre angajați, este estimată la 20.000 de lei, circa 45.000 de euro pe an. Asta, într-o comună săracă care de abia are resurse să acopere costurile de funcționare.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments