La nivelul judeţului Iaşi nu putem vorbi de o statistică sau cazuri concrete de bullyng pentru că ele există în mai toate unităţile de învăţământ de pe toate palierele. Singura armă ce poate fi folosită este prevenţia şi campaniile de informare atât a elevilor, cât şi a părinţilor. Statisticile arată că unul din patru copii care are comportamente de bullying evoluează către delincvență, înainte de a împlini 20 de ani.
Conform unor date oferite de către Asociația Salvaţi Copiii Iaşi, tinerii care suferă o formă de bullying au frica de a merge la şcoală, se simt rău dimineața, unii chiar ajung acasă cu lovituri, vânătăi, tăieturi sau alte răni pe care nu pot să le explice.
Profilul copilului abuzat
Psihologii care s-au ocupat de aceste cazuri au aflat că elevii pleacă la școală mai devreme sau mai târziu decât ora obișnuită, au dificultăți cu temele de casă și au note mai mici decât de obicei, au toleranță scăzută la frustrare, au coșmaruri sau alte tulburări de somn. Poate că cel mai relevant este faptul că persoana are schimbări emoționale sau comportamentale: liniștit, retras, sau dimpotrivă, iritat, agitat în rutina de joc sau felul în care folosește internetul și rețelele sociale.
”Dacă situaţia scapă de sub control, poate să ducă de la dezadaptare şcolară. Copilul să se izoleze, să nu mai vrea să meargă la şcoală pentru că e un loc în care nu se simte bine. Deci efectele sunt cele mai puţin de dorit. Pacienţi am avut dintotdeaua. Termenul este nou pentru noi dar mereu au fost dificultăţi în adaptarea studenţilor, a copiilor. Bullying-ul nu este din cauza relaţiei cu colegii. Sunt unii adolescenţi care ajung până la a se gândi la măsuri extreme de retragere din societate. Deci chiar până la suicid. În vremea din urmă am observat că în şcoli există preocuparea pentru observarea elementelor care pot duce la bullying şi se iau măsuri. Există consiliere şcolară, diriginţii care sunt atenţi cu treaba asta. Nu ştiu dacă sunt de succes peste tot dar intenţia este lăudabilă”, a declarat psihologul Florentina Căuia.
O luptă pe termen lung
În cadrul Inspectoratului Şcolar Judetean Iaşi există o structură care coordonează programul de bullying la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ. Totodată, există asociaţii care s-au implicat activ în combaterea bullying-ului. Totul a început anul trecut, în luna octombrie , când Asociația ROR a organizat în Grădina Palas, evenimentul „Impact -Stop Bullying”!- Despre Bullying în pași de dans .
”După eveniment am primit invitații pe pagina asociaţiei de la elevi și profesori din diferite școli din Iaşi. Atunci m-am hotărât să lansez o campanie de informare şi prevenire a fenomenului Bullying în parteneriat cu I.P.J. Iaşi şi I.S.J. Iaşi, în unitățile de învățământ din județul Iaşi”, a declarat Oana Rotaru, preşedintele Asociaţiei ROR.
E nevoie de o întreagă echipă în spate pentru ca informaţiile să ajungă la toţi elevii.
”Fiecare are un rol important în a transmite informații şi exemple concrete despre fenomenul Bullying şi consecințele acestuia asupra elevilor. Noi am căutat ca şi grup țintă elevii claselor V –XII, dar şi profesorii şi părinții elevilor. Lansarea oficială a campaniei „Impact- Stop Bullying „! a avut loc în luna februarie, în cadrul cercului metodic ( Bullying şi cyberbullying) organizat de I.S.J. Iaşi desfaşurat la Colegiul Richard Wurmbrand. Până în prezent au fost informați şi consiliați 950 elevi de la Colegiul Național „Emil Racoviță”, Colegiul Național, Colegiul „Richard Wurmbrand” şi Liceul Teoretic „Miron Costin” din Paşcani”, a completat Oana Rotaru.
Următoarea campanie anti-bullying va avea loc în săptămână 15 -19 aprilie, în cadrul programului „Şcoala altfel”. Cum se desfăşoară activitatea de informare şi prevenire a fenomenului Bullying? Timp de o oră, cei patru profesionisti interacționează într -un dialog constructiv cu elevii şi profesorii prezenți la activitate.
”Vom fi prezenți la Colegiul Național, Liceul cu program sportiv, Şcoala Gimnazială din Oțeleni şi Palatul Copiilor. Ca o concluzie, pot să afirm în acest moment că elevii sunt deschişi la dialog şi interesați de consecințele acestui fenomen pe diferite planuri: emoțional, școlar şi legal. În cadrul acestor întâlniri, elevii sunt sfătuiți să apeleze în cazul în care apar astfel de situații, la părinți, diriginte, psihologul şcolii, directorul unității de învățământ sau Poliție. În perioada imediat următoare ne vom întâlni şi cu părinții elevilor care au participat la această campanie”, a conchis Oana Rotaru.
