”Lupii tineri” de la Cotnari

Puțini sunt cei care nu au auzit măcar de vinul de Cotnari. Cu multe, multe premii la concursurile internaționale de profil, compania care produce renumitele soiuri face cinste Iașului atât în țară, cât și peste hotare. Despre pasiunea pentru această activitate am ales sa vorbim nu cu cel care conduce firma (e vorba de Constantin Deleanu, directorul SC Cotnari SA – n.r.), ci cu fiii acestuia, Remus și Victor.

0
3259
Remus Deleanu si Victor Deleanu

Remus Deleanu: ”În fiecare pahar de vin savurat se regăsește magie, istorie, artă, și meșteșugul tuturor celor care lucrează să îl aducă la forma pe care o vedem noi.”

Victor Deleanu:Misiunea noastră este de a promova vinurile, soiurile, obiceiurile și valorile românești”.

1. Sunteți continuatorii unei afaceri de succes. Cum ați decis să vă implicați?

Remus Deleanu: Ideea inițală a implicării în acest domeniu a venit în anul 2011. Atunci am decis cu toții să consolidăm un proiect început încă din 2007, când am plantat în podgoria Cotnari 350 de hectare de viță de vie, cu soiuri exclusiv românești. Am absolvit Facultatea de Drept în 2008, iar ulterior am practicat avocatura în Baroul Iasi, dar nu m-am putut despărți de lumea vinului, astfel încât am decis să lucrez împreună cu familia și să aduc un plus de valoare afacerii.           

 Victor Deleanu: Deși implicarea în afacerea administrată de către tatăl meu nu a fost prima opțiune, posibilitatea dezvoltării proiectului de vinuri premium, destinate segmentului Horeca, a contat decisiv în alegerea carierei.

 

2. Cum se face că ați optat mai întâi pentru avocatură?

Remus Deleanu: A fost o dorinţă a mea de a lua ce e mai bun de la două domenii diferite – cel economic și cel juridic. Am fost elev al Liceului Economic nr. 1 din Iași, după care m-am înscris atât la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, cât și la Facultatea de Drept. Am fost admis la ambele, dar am optat pentru cea de a doua variantă. Pot să afirm că în liceu am învățat bazele contabilității și ABC-ul în materie de antreprenoriat, iar de la Facultatea de Drept și avocatură am învățat să mă documentez în domeniile de interes, să argumentez și să comunic eficient. Mai mult, cred că a fost vorba de o ambiție personală, de a activa la început într-o profesie independentă de businessul de familie, urmând ca, după o perioada de asa-zis „rodaj”, să pot aduce o contribuție cât mai bună afacerii.

 Victor Deleanu: Pentru mine, această profesie însemna posibilitatea de a-mi construi o carieră bazată pe muncă și fără a depinde de deciziile altor persoane. Acum, după câțiva ani, consider că opțiunea de a mă alătura celor care depun eforturi pentru a promova vinurile și soiurile românești ar fi trebuit să fie prima opțiune.

  

3. Care dintre aceste două domenii (avocatură și afaceri in vinificație) v-a oferit cele mai mari satisfacții?

Remus Deleanu: Fiecare din cele două domenii are plusurile sale, iar dacă știi să le găsești și să le extragi, atunci vin și satisfacțiile. Atât avocatura, cât și industria vinicolă sunt domenii complexe, care presupun mult studiu și înțelegere. Nu am privit niciodată problema prin prisma comparării satisfacțiilor dintre cele două domenii, ci mai degrabă m-am gândit cum să le îmbin între ele pentru a obține rezultatele dorite. Ambele constituie pentru mine etape în evoluția personală și profesională. Dacă timp de patru ani am fost prezent în instanță, venirea mea la Cotnari a însemnat parcurgerea tuturor pașilor esențiali pentru a înțelege cum funcționează o afacere care are acest profil. Și astfel am parcurs un an în vie ca tehnician, câteva campanii de recoltare a strugurilor și vinificație, partea de activitate juridică a companiei, partea de economie și contabilitate, vânzări și marketing. Privind retrospectiv ultimii 11 ani de când am terminat facultatea, îmi dau seama că am învățat multe, dar și că în permanență am de învățat pentru a excela.

 Victor Deleanu: Deși am absolvit Facultatea de Drept fără a profesa în domeniul avocaturii, tind să cred că și acolo aș fi avut multe satisfacții personale și profesionale. În prezent, trăind satisfacțiile din lumea vinului, conștientizez că, oricare ar fi fost realizările în alt domeniu de activitate, nu s-ar fi putut compara cu cele trăite de când am ales cariera din prezent.

 

4. Care este motivul pentru care compania pe care o reprezentați susține atât media, cât și sportul?

 Remus Deleanu: Compania Cotnari s-a implicat de-a lungul timpului în competiții de top și a sprijinit atât tineri talentați în șah, tenis, K1, cât și diferite sporturi, precum fotbalul sau sporturile cu motor. Dar susținerea nu a fost și nu este doar pentru sport. Proiectele noastre au avut intenția să contribuie la recunoașterea și promovarea valorilor Iașului și ale României, și de aceea am fost alături și am susținut și proiecte culturale, muzicale. De-a lungul timpului am urmărit să asociem imaginea brandului Cotnari cu performanța și excelența în sport, cu dinamismul, dar și cu arta și muzica.

 Victor Deleanu: Misiunea noastră este de a promova vinurile, soiurile, obiceiurile și valorile românești. Decizia de a susține sportul românesc vine din dorința de a demonstra, pe plan internațional, că suntem un popor cu multe calități ce poate concura, de la egal la egal, cu oricine.

  

5. Vă place vinul?

Remus Deleanu: Eu cred că în fiecare pahar de vin savurat se regăsește magie, istorie, artă, și meșteșugul tuturor celor care lucrează să îl aducă la forma pe care o vedem noi. Un pahar de vin împletește inimile îndrăgostiților, leagă prietenii și dă naștere la povești de neuitat. Așadar, mă intreb retoric: atunci când vinul are atât de multe de exprimat, cui ar putea să nu îi placă?

 Victor Deleanu: Una dintre cele mai mari satisfacții trăite a fost momentul în care am conștientizat că nu muncesc, ci fac ceva ce-mi place. Pe lângă lichidul în sine, alături de care ești când ia naștere, evoluează și atinge apogeul, posibilitățile infinite de asociere cu preparatele și persoanele potrivite îl fac unic și imposibil de înlăturat din viața mea.

 

6. Puteți estima câți litri de vin ați băut până acum?

Remus Deleanu: Nu cred că întrebarea ar trebui să se rezume la volum, ci la calitate. Un pahar de vin la cină este întotdeauna binevenit, iar asocierea dintre un preparat gustos și un vin bun poate să devina o experiență desăvârșită. Carnea de porc, miel, vită, sau vânat merg foarte bine cu un vin roșu sec, precum Feteasca neagră. Carnea de pui sau pește se potrivește foarte bine cu un soi de vin alb sau roze, precum Feteasca Albă sec sau Busuioacă sec. Pentru că recent am lansat pe piață și o gamă de spumante, la întâlnirile cu prietenii recomand și un pahar de spumant rece, Frâncușă sau Busuioacă.

Victor Deleanu: Consumul de vin ar trebui măsurat în numărul de experiențe frumoase trăite alături de persoanele dragi, componenta socială fiind definitorie în atribuirea statutului de „rege” al băuturilor alcoolice.

 

7. Care sunt soiurile pe care le recomandați consumatorilor rafinați?

Remus Deleanu: Consumatorilor rafinați le recomand în primul rând să aibă încredere în potențialul și calitatea soiurilor românești. Recent, am avut ocazia să merg cu o delegație a României în Spania, în regiunea viticolă Rioja. Rioja este probabil cea mai importantă regiune viticolă din Spania, cu o suprafață de peste 60.000 de hectare de vie. Am rămas plăcut impresionat de faptul că, din suprafața totală cultivată, spaniolii au peste 95% soiuri autohtone, și doar câteva soiuri internaționale, precum Chardonnay sau Sauvignon Blanc. Din acest punct de vedere, în podgoria Cotnari s-a promovat o politică asemănătoare încă de la începuturi, care de-a lungul anilor s-a dovedit a fi benefică pentru noi. Suntem singura podgorie din țară unde s-au cultivat doar soiuri românești de struguri, astfel încât suprafața totală de aproximativ 1.750 de hectare deținută de Cotnari și Casa de vinuri Cotnari este plantată cu Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Frâncușă, Busuioacă și Fetească Neagră.

 Victor Deleanu: După cum am menționat și mai sus, misiunea noastră este de a promova soiurile și vinurile românești. Încurajez pe oricine să aleagă soiurile românești, întrucât actuala diversitate din piața românească poate oferi satisfacții și celor mai pretențioși iubitori ai vinului. Dintre cele 14 soiuri românești, preferatele mele sunt Feteasca Neagră, Grasa de Cotnari și Busuioaca.

  

8. Pe ce loc se plasează România în ierarhia marilor producători de vinuri?

Remus Deleanu: Conform ultimelor statistici oficiale, România se afla pe un onorabil loc 5 în Europa, în ceea ce privește suprafața viticolă, după Spania, Franța, Italia și Portugalia.

Industria vitivinicolă din România este unul dintre domeniile cu care țara noastră se poate lăuda, și care, de-a lungul timpului, a reușit să absoarbă cu succes sumele alocate din fonduri europene, atât pe parte de viticultură, cât și pe dezvoltarea de crame, săli de degustare și turism.

De asemenea, cramele din țară, de la cele mai mari la cele mai mici, sunt deținute aproape în totalitate de persoane fizice cetățeni români, ceea ce consider eu că este un alt lucru lăudabil.

Bineînțeles, pentru rezultatele bune pe care le are industria vinului în România trebuie să le mulțumim în primul rând clienților noștri, care au încredere în produsele românești, și care cumpără vinuri românești. Că există o cerere pentru vinurile autohtone se poate observa pe rafturile magazinelor, pe care sunt prezente doar într-o mică măsură vinuri din afara țării.

 Victor Deleanu: Dacă privim din punct de vedere cantitativ, producția de vin din România ocupă locul 12 la nivel mondial. Dacă privim din punct de vedere calitativ, numărul de medalii importante pe care le obțin vinurile românești la concursurile internaționale certifică faptul că vinurile românești și soiurile românești pot concura cu vinurile și soiurile internaționale.

 

9. Cum putem alege vinurile de calitate?

Remus Deleanu: După cum spuneam și mai sus, România se poate mândri cu o industrie vitivinicolă performantă, datorată investițiilor majore realizate în ultimii 12 ani în acest sector. Aceste investiții au crescut exponențial și calitatea vinurilor românești. Prin urmare, consider că este destul de dificilă o definire exactă a unui vin de calitate.

Personal, am reușit să învăț diferențele dintre tipurile de vinuri abia după ce am început să fac degustări comparative. Există multe vinuri bune la prețuri corecte, există și vinuri mai scumpe. Pentru a nu da un răspuns subiectiv, eu recomand tuturor celor care doresc să aibă o imagine de ansamblu asupra vinurilor, să aibă curiozitatea să testeze, să învețe din fiecare pahar degustat, să meargă la degustări comparative și evenimente specifice. Cred că fiecare dintre noi are gusturi și preferințe diferite, și doar prin diversitate și antrenament își poate da seama ce îi place și ce este bun pentru el.

 Victor Deleanu: Deși aprecierea calității unui vin este este imposibil de determinat fără a avea un anumit bagaj de cunoștințe teoretice și practice, sugerez, ca bază de plecare, lecturarea opiniilor enunțate în mediul online de către cei care au dezvoltat o pasiune pentru vin, au avut șansa de a încerca mult mai multe și sunt dispuși să își facă publice opiniile.

 

10. Ce părere aveți despre cei care ”aruncă” pe piață vinuri contrafăcute?

Remus Deleanu: Există o zicală: „Fiecare pădure are uscăturile ei”. Această zicală se aplică și în industria noastră. Falsificatori de vinuri au existat de multă vreme pe piața românească și încă există, dat fiind faptul că vinul este un produs apreciat, iar interesele comerciale sunt mari.

Bineînțeles, este o practică ilegală, iar cei care sunt prinși sunt sancționați. Cred însă că la acest moment sancțiunile care se aplică sunt prea permisive, raportat la gravitatea faptei. Amenzile nu sunt de natură a-i descuraja pe cei care practică astfel de activități, iar numărul de persoane însărcinate cu efectuarea controalelor este mic. Prin urmare, mulți din cei care sunt amendați continuă să distribuie pe piață astfel de produse, după principiul „vinul se poate face și din struguri”.

Pentru ca un consumator să nu „pice în plasă” și să cumpere vinuri contrafăcute, trebuie să depună un minim de diligențe, să fie puțin atent la produsul pe care îl cumpără.

De exemplu, un preț nejustificat de mic al unui vin poate ridica semne serioase de întrebare cu privire la autenticitatea lui.

De asemenea, consumatorul trebuie să verifice atent eticheta: dacă pe aceasta scrie BFL (băutură fermentată liniștit), cu siguranță în sticlă nu există vin, chiar dacă eticheta face trimitere la elemente precum ”strămoșesc”, „butoaie”, „poloboace” etc. Cu puțină atenție, cu siguranță se poate evita inducerea în eroare de cei care practică contrafacerea vinurilor.

Victor Deleanu: Consider că aceia care recurg la această practică nu au competența sau curajul necesar pentru a concura de la egal la egal cu cei care depun efort și pasiune pentru a obține vinuri „corecte”.

4 2 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments