Quo vadis, Republica Moldova?

0
789 views

În anul dedicat Centenarului Marii Uniri, sub umbrela Alianței pentru Centenar a fost dat startul unui Marș al Centenarului, pornit pe 1 iulie la Alba Iulie și urma să se termine pe 1 septembrie la Chișinău. Ultima etapă a Marșului Centenarului avea traseul Iași – Ungheni – Călărași – Sadova – Lozova – Căpriana – Strășeni – Chișinău. Din păcate, grupul de unioniști care a parcurs pe jos peste 1100 de km, au fost nevoiți să stea 2 zile toride de vară pe podul de la Albița, pentru că poliția de frontieră moldovenească le-a restricționat trecerea frontierei.

Unioniștii întâmpinați la Iași

Pe 24 august, grupul de români de pe ambele maluri ale Prutului care merg pe jos în Marșul Centenarului au fost întâmpinați la Iași. Pe 26 august, după Congresul Reîntregirii Neamului organizat de primăria Iași, participanții la Marșul Centenarului și-au continuat drumul spre vama Sculeni. După ce au trecut de poliția de frontieră română, grupul format din circa o sută de persoane a fost oprit la frontieră de către poliția de frontieră moldovenească. După ce le-au fost ridicate actele de identitate pentru verificarea la trecerea frontierei, polițiștii moldoveni i-au anunțat că nu vor fi lăsați să-și continue traseul.

De la interdicție pentru 24 de ore, la 2 zile pe podul de la Albița

După ce n-au reușit să treacă Prutul pe la vama Sculeni, participanții la Marșul Centenarului au luat drumul spre vama Albița, în speranța că acolo vor găsi mai multă înțelegere de la vameșii moldoveni. Scenariul însă s-a repetat și la Albița, iar poliția de frontieră moldovenască i-a anunțat că n-au voie să treacă frontiera în următoarele 24 de ore.

Cetățenilor români, care fac parte din Marșul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat, fiind întorși la intrarea în Republica Moldova. Motivul interzicerii este perturbarea ordinii publice în zona de frontieră,cu încălcarea regimului punctelor de trecere. Mai mulți din tinerii participanți nu s-au supus indicațiilor reprezentanților Poliției de Frontieră, prezentând în relația cu polițiștii de frontieră un comportament agresiv, dar și au creat impedimente la deplasarea mijloacelor de transport prin punctul de trecere Leușeni” transmitea într-un comunicat de presă conducerea poliției de frontieră.

Blocarea grupului de unioniști a continuat și pe 27 august. Tabloul arăta ca unul desprins dintr-un roman de-al lui Kafka. Pe de o parte, polțiștii de frontieră țineau un grup de cetățeni ai Republicii Moldova și ai României pe podul de pe Prut, iar pe de altă parte, la Chișinău, polițiștii ”curățau” de protestatari piațeta din fața monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt pentru a depune flori de Ziua Independenței, cât și pe 28 august.

 

Comunicatul Ambasadei României la Chișinău

Situația din vama moldovenească a putut fi urmărită ore în șir pe live-urile transmise de către participanții la Marșul Centenarului. Polițiștii de frontieră au separat participanții la marș în două grupuri: cetățenii moldoveni într-o parte, iar cetățenii români în altă parte. Într-un final, Ambasada României de la Chișinău s-a autosesizat și a transmis că urmărește situația grupului de cetățeni români care au rămas blocați între cele două vămi.

Comunicatul oficialilor români sublinia că: ”Din punctul de vedere al autorităților de frontieră române, grupul de persoane care s-a prezentat în cursul dimineții de 27 august a.c. în Punctul de Trecere a Frontierei Albița nu a perturbat în niciun fel ordinea și liniștea publică în partea românească punctului de frontieră și nici nu a adus atingere regimului juridic al frontierei de stat.”

Orele curgeau, iar cele trei autocare puse la dispoziție de primăria Iași pentru a însoți Marșul Centenarului au fost percheziționate de către poliția de frontieră moldovenească fără a fi prezente și persoane din cadrul participanților la marș.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe al României a cerut explicații pe marginea acestei situații de la ambasadorul Republicii Moldova de la București.

 

O nouă interdicție de a intra în Republica Moldova pentru George Simion

După peste 48 de ore de blocaj în vamă, șeful Poliției de Frontieră moldovenești s-a deplasat către participanții la Marșul Centenarului. Întrebat de ce polițiștii de frontieră au verificat singuri autocarele, Fredolin Lecari a spus că „așa au considerat”, adăugând că e o acțiune legală.

Într-un final, după verificarea actelor, polițiștii de frontieră moldoveni au anunțat că 34 din 35 de cetățeni români pot trece frontiera Republicii Moldova. Singurul căruia i-a fost restricționat accesul pe teritoriul statului moldovenesc de pe malul stâng al Prutului fiind liderul Marșului Centenarului, George Simion, președintele asociației unionist Acțiunea 2012.

 

Pentru a putea continua Marșul Centenarului și a ajunge în timpul anunțat la Chișinău, George Simion a rugat participanții să continue drumul și să parcurgă fără el cei 150 de km ce au mai rămas din traseu.

Unioniștii se adună la Chișinău

Rămași fără George Simion, care a stat câteva ore la discuții cu poliția de frontieră moldovenească, grupul de români unioniști a fost întâmpinat la Ungheni cu pâine și sare de către moldoveni. Finalul Marșului Centenarului urmează să fie pe 1 septembrie la Chișinău în Piața Marii Adunări Naționale.

George Simion a transmis un mesaj către politicienii de pa ambele maluri ale Prutului: ”Fac un apel la toți politicienii de pe ambele maluri ale Prutului să se trezească măcar în al 12-lea ceas și să denunțe aberația asta de a ține în viață de la București un stat creat de Stalin și Hitler și condus de bandiți ca Plahotniuc care țin în sărăcie și teroare peste 3 milioane de frați. Fac un apel la Mișcarea de opoziție de la Chișinău să ni se alăture sâmbătă, pentru că avem același dictator cu care ne luptăm iar soluția este una singură: UNIREA”.

Evenimentul din 1 septembrie se pare că nu-i bucură pe oficialii de la Chișinău. În aceste zile, pe rețelele sociale, tot mai mulți români, dar și moldoveni cu cetățenie română, au anunțat că trecerea frontierei se face foarte greu. Mai mult, au fost nenumărate cazuri în care cetățenii români erau întorși de la frontieră, fiindu-le refuzată trecerea în Republica Moldova.

 

Închei prin a mă întreba a câta oară ”Quo vadis, Republica Moldova?!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here