Victoria socialistului pro-rus Igor Dodon în Moldova, ca şi cea a candidatului pro-rus în Bulgaria, sunt fulgere pe cerul european şi constituie, dacă mai era nevoie, un nou avertisment pentru Bruxelles, scrie „Le Monde“. Deziluzia este cu atât mai puternică deoarece, de-a lungul anilor, fosta republică sovietică a pozat drept „cel mai bun elev” al parteneriatului oriental şi a fost un model în regiune.
În opinia publicaţiei franceze, rezultatele scrutinului au fost generate de eşecul partidelor pro-europene, care s-au aflat la putere din anul 2009.
Market Watch notează că Uniunea Europeană a ieşit „julită“ după aceste alegeri care vor aduce Moscovei noi aliaţi în eforturile sale de a recâştiga influenţa în Europa de Est. Iar presa rusă jubilează şi nu se sfieşte să noteze că Moscova îşi va întări influenţa în partea răsăriteană a continentului, salutând „victoria socialismului“, atât la Sofia, cât şi la Chişinău.
Moscova jubilează
„Victoria candidaţilor pro-ruşi în Bulgaria şi Moldova la alegerile prezidenţiale poate duce la întărirea influenţei în estul Europei, din moment ce liderii aleşi au susţinut în mod repetat intenţia stabilizării şi revitalizării relaţiei cu Rusia“, scrie Sputnik News.
În ambele ţări, candidaţii au insistat foarte mult în campaniile electorale pe dezamăgirea alegătorilor faţă de performanţele scăzute ale guvernelor pro-europene în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. În Moldova, Igor Dodon a avut în plus avantajul votului minorităţilor etnice pro-ruse: Găgăuzia, Transnistria.
Mai grav este că rezultatele alegerilor din ambele ţări denotă faptul că fundamentul Europei „se acoperă cu fisuri”, mai ales că pe parcursul ultimelor luni liderii Ungariei şi Poloniei, de asemenea, au lansat îndemnuri privind reformarea UE, astfel ca statele în curs de aderare să aibă mai multă libertate.
Preşedintele în exerciţiu al Bulgariei, Rosen Plevneliev, avertiza într-un interviu pentru „Die Presse” că „Balcanii sunt o parte importantă a intereselor ruseşti din punct de vedere strategic” şi că dacă cineva vrea să destabilizeze Europa, o va face începând cu Balcanii.
Iar Moscova nu doarme. Zilele trecute, Serbia a arestat un grup de ruşi acuzaţi de Muntenegru că ar fi fost implicaţi într-o tentativă de asasinare a premierului pro-occidental muntenegrean Milo Djukanovici, pentru pentru a aduce o formaţiune de opoziţie la putere. Înaintea scrutinului parlamentar, Djukanovici, aflat la putere de 25 de ani, a acuzat Rusia de finanţarea opoziţiei pentru a bloca aderarea ţării la NATO.
Serbia oscilează şi ea între UE şi Rusia şi are un preşedinte, în persoana lui Tomislav Nikolici, care a criticat des exigenţele Bruxelles-ului privind reformele democratice şi l-a lăudat pe Vladimir Putin. Nici premierul Aleksandr Vucici nu este prea tranşant pro-european, uitându-se des spre Est.
Serbia este din categoria statelor slave unde populaţia are simpatii pro-ruse. De altfel, un mic sat din sudul Serbiei, Adzinci, şi-a schimbat numele în „Putinovo“ în semn de apreciere pentru preşedintele rus Vladimir Putin. Numele vechi al localităţii, Adzinci, este de origine turcă şi provine din cuvântul „hadji”, un titlu care li se dă musulmanilor care au realizat hajj-ul, pelerinajul la Mecca.
„Nu vrem nimic de origine turcă aici, doar de origine slavă. Putinovo sună bine şi se pronunţă uşor“, susţin localnicii. Decizia a fost luată în unanimitate de locuitorii satului, care au organizat un referendum pe această temă. De asemenea, locuitorii au hotărât ca băutura locală să se numească Putinovka.
Lideri pro-ruşi, cetăţeni anti
Ungaria are un lider populist în persoana premierului Viktor Orban care are o relaţie bună cu Vladimir Putin şi doreşte relaţii mai bune cu Rusia şi renunţarea la sancţiunile occidentale, dar populaţia e împărţită în ceea ce priveşte simpatiile pro-ruse, din cauza înăbuşirii revoluţiei din 1956 cu tancurile ruseşti.
Alte două state din apropierea României, Cehia şi Slovacia, au lideri cu simpatii pro-ruse, preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico, dar cehii şi slovacii nu pot uita că Moscova a înăbuşit revoluţia anti-comunistă din 1968.
Ucraina o avea ea un guvern şi un preşedinte prooccidental, dar Moscova controlează o bună parte din ţară, are trupe acolo, chiar dacă nu o recunoaşte, iar o bună parte din populaţie este pro-rusă.
Dintre vecinii mai mult sau mai puţin apropiaţi rămân Turcia şi Polonia, două state membre NATO, dar care în ultimul timp au dispute tot mai greu de conciliat cu Uniunea Europeană.
