Meseriaşii buni şi ieftini sunt o specie pe cale de dispariţie. Multe companii, în special din industrie, au înţeles că trebuie să se ocupe chiar ele de pregătirea viitorilor angajaţi. Dar s-au lovit de reticenţa românilor care încă preferă „diploma“ unei calificări sigure.
Atuul care a adus investitori în România – forţa de muncă bine calificată la costuri mici – este pe cale să devină, încet-încet, un mare dezavantaj. Cu toate că cererea de locuri de muncă este foarte mare, tot mai multe firme se plâng că oamenii bine pregătiţi lipsesc.
Migraţia zidarilor, instalatorilor, mecanicilor sau electricienilor în Europa Occidentală, dublată de o şcoală românească neadaptată la nevoile economiei, a creat un gol pe piaţa muncii. După 90, învăţământul profesional a căzut în dizgraţie şi, din această cauză, noile generaţii de meseriaşi au avut efectivele tot mai subţiate. Ideologizarea educaţiei în comunism, când liceele industriale preluaseră aproape integral absolvenţii de gimnaziu, fără o acoperire reală în cerinţele economice, a dus, paradoxal, la dorinţa tot mai multor elevi să urmeze o facultate.
Apariţia universităţilor private a venit în întâmpinarea acestei aspiraţii şi aşa au apărut celebrele fabrici de diplome. Au fost ani în care şcolile de meserii erau cenușăresele educaţiei, nu doar din cauza mentalităţii, ci şi a problemelor economiei care nu oferea locuri de muncă.
Deficit de meseriaşi
În ultimii zece ani, industria, comerţul şi serviciile s-au dezvoltat. Anii de creştere economică de 7%-8% au însemnat o cerere tot mai mare a companiilor, care a epuizat resursele umane existente. Industria de componente auto, de exemplu, care a avut un avânt remarcabil, a ajuns la concluzia că, pentru a continua dezvoltarea afacerilor în România, trebuie să preia sistemul de pregătire profesională. Problemele sunt cu atât mai grave cu cât, în 2009, şcolile de meserii au fost desfiinţate de Ministerul Educaţiei şi reînfiinţate abia în 2012. De data aceasta, după un model nou, care are şanse să fie considerat o revoluţie a şcolii profesionale. În 2014, prima serie de absolvenţi intră în producţie. În noua formă, învăţământul profesional este un parteneriat între autoriăţile locale, inspectoratele şcolare şi firme. Statul oferă o bursă de 200 lei, iar companiile o pot completa cu bursa proprie. Practica este preponderentă: în primul an este de 60%, iar apoi de 75%. La finalul cursurilor, elevii primesc un certificat de atestare profesională. Până acum, învăţământul profesional a fost de doi ani şi puteau candida absolvenţii clasei a noua. Din anul şcolar următor, adică 2014-2015, pentru care prima sesiune de înscriere a fost în luna mai, pot aplica elevii claselor a opta. Următoarele sesiuni sunt în iunie şi august. Durata cursurilor va fi de trei ani. În 2012, circa 8.000 de elevi au optat pentru o calificare, iar în 2013, în jur de 10.000. Numărul companiilor care au dorit să se implice s-a dublat, arătând că, treptat, ambele părţi devin mai interesate.
Modelul nemţesc
Ministerul Educaţiei s-a inspirat din modelul german şi austriac, iar firmele din aceste ţări cu afaceri în România au intrat printre primele în program. „Sistemul dual german“ în varianta cea mai apropiată de original funcţionează în patru oraşe. Prima şcoală a fost întemeiată la Braşov. Au urmat Timişoara, Sibiu şi Sebeş.
„În 2011, când am început demersurile pentru ca acest model de şcolarizare să fie reînfiinţat, ne doream oameni bine pregătiţi, tineri care să aibă o bună pregătire practică“, spune dr. Christian von Albrichsfeld, directorul general Continental Automotive.
Firmele partenere contribuie la dotarea laboratoarelor, oferă burse şi locuri de muncă la absolvire. Elevii pot să opteze pentru angajare sau îşi pot continua studiile de liceu din clasa a XI-a. „O investiţie care o precede pe cea făcută în şcoala profesională, în care suntem parteneri, a fost dotarea propriului Centru de Formare Profesională cu utilaje de ultimă generaţie, în valoare de sute de mii de euro. Astfel, am creat un mediu de învăţare de top pentru viitorii meseriaşi“, arată reprezentanţii Schaeffler România, implicaţi în Şcoala Germană Profesională Kronstadt de la Braşov. Companiile participă la formarea elevilor pe tot parcursul şcolii, de la selecţie până la examenul de absolvire.„Elevii sunt îndrumaţi de către un mentor pe perioada de practică, asigurăm material didactic pentru practica ce se desfăşoară în Şcoala Atelier, achiziţionăm scule şi echipamente necesare, stagii de consultare cu profesori din Germania şi alte activităţi extraşcolare împreună cu elevii“, arată dr Christian von Albrichsfeld. În toată ţara, circa 500 de şcoli profesionale au parteneriate cu firmele, iar numărul de locuri este dimensionat în urma discuţiei cu angajatorii. Similar cu „sistemul dual“, clasele din celelalte şcoli profesionale pregătesc meseriaşi pentru agricultură, industrie, comerţ şi servicii. Cea mai mare cerere este pentru mecanică, de circa 35%, indiciu că industria auto se dezvoltă, dar şi pentru textile, de circa 10%, agricultură şi construcţii, de peste 7%. Cifrele arată că domeniile care au dus la creşterea economică sunt şi cele mai interesate să califice angajaţi. În anii trecuţi, numărul de locuri a fost mai mare decât cererea, semn că elevii nu au încă încredere în şcoala profesională.
2.550 de companii au intrat ca partenere în programul de pregătire profesională a elevilor
28.713 locuri oferă programul de învăţământ profesional cu durata de 3 ani pentru înscrierea în anul şcolar 2014-2015
Sistemul dual la Sibiu
- Colegiul Independenţa va organiza, din anul şcolar 2014-2015, clase de pregătire profesională
- Proiectul este un parteneriat între Primăria Sibiu, Inspectoratul Şcolar Sibiu şi Asociaţia româno-germană pentru învăţământ în sistem dual
- Companiile partenere sunt Clubul Economic German Transilvania, Brandl – Ro, Marqu
ardt Schaltsysteme şi Wittenstein
- Municipalitatea oferă 1.000.000 lei pentru proiectarea, execuţia şi amenajarea sălilor şi a laboratoarelor.
Clubul Economic German din Banat
- La Timişoara există deja două generaţii de elevi care învaţă în sistemul dual de pregătire profesională
- Clubul Economic German, din care fac parte circa 90 de firme, a pus bazele acestui sistem de pregătire
- Parteneri sunt Continental, Schaeffler, HIB, Aerotech, Draxlmaier, Stabilus, Terwa, MHS, Cadtech, Preh, Hutchinson
- Două licee, Regele Ferdinand şi IC Brătianu, au scos la concurs 90 de locuri în sistem dua
Şcoala Profesională Kronstadt
- A fost înfiinţată în 2012 printr-un protocol între Inspectoratul Judeţean Braşov, Primăria Braşov şi Clubul Economic German
- Au fost create 224 locuri în cadrul fostului liceu Rulmentul
- 13 companii sunt partenere: Continental, Schaeffler, HIB, Aerotech, Draxlmaier, Stabilus, Terwa, MHS, Cadtech, Preh, Hutchinson
- Bursa oferită elevilor e de 400 lei, însemnând 200 lei de la stat şi 200 lei de la companiile partenere
Meseriași la Sebeș
- La Sebeş, învăţământul profesional în sistem dual a fost organizat în cadrul Liceului Tehnologic
- Parteneri în proiect sunt Primăria Sebeş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba şi cinci firme
- Companiile implicate în proiect sunt: Kronospan, Holtzindustrie Schweighofer, Savini Due, Atero, Schosswender Mobel
- Firmele vor oferi elevilor bursă de 100 lei lunar, premii, gratificări, prime, plata transportului, o masă pe zi
12.600 elevi frecventează, în prezent, învăţământul profesional, ceea ce înseamnă circa 6% din totalul absolvenţilor de şcoli secundare, potrivit ministrului Remus Pricopie.
(Sursa: capital.ro)
