La Iași, un agent de securitate responsabil cu protejarea valorilor CEC Bank a transformat codurile de acces, cheile și breșele interne în arme perfecte pentru un jaf executat „cu legitimația la vedere”. Fără cagule, fără arme, fără geamuri sparte — doar cu sânge rece și complicitatea unui sistem adormit. A intrat de două ori în bancă, a dezarmat tot ce trebuia să-l oprească și a plecat cu peste 23.000 de euro, bani pe care i-a îngropat apoi în pariuri și păcănele.
Iașiul este scena unuia dintre cele mai grave scandaluri de securitate bancară din ultimii ani. Un ofițer de securitate care avea misiunea de a proteja valorile unei sucursale CEC Bank este acuzat că a folosit exact accesul, codurile și vulnerabilitățile sistemului pentru a jefui instituția din interior, în două raiduri succesive, fără să forțeze uși, fără să spargă seifuri și fără să declanșeze alarme.
Cine mai păzește băncile atunci când paznicii devin hoți?
Potrivit hotărârii pronunțate zilele acestea, inculpatul Mihalache Mihai Emanuel, angajat cu atribuții de securitate, a pătruns de două ori într-o agenție CEC Bank închisă publicului și a furat peste 68.650 de lei și 9.750 de euro din casetele de valori ale unui aparat M.F.M., folosind chei și coduri de dezarmare cunoscute datorită funcției sale.
Mai grav, ancheta arată că individul știa că sistemul video al agenției era defect și a profitat deliberat de această breșă. Nu vorbim despre un jaf clasic, deoarece acesta nu are printre ingredinteă geamuri sparte, cagule sau arme. Vorbim despre un „furt cu legitimație”, executat de omul care cunoștea fiecare procedură internă, fiecare punct mort și fiecare slăbiciune a sistemului.
Cum s-a produs lovitura
Anchetatorii au stabilit că pe 14 octombrie 2025, inculpatul a intrat în posesia cheilor de acces și a cheii aparatului M.F.M., după o intervenție tehnică. Atunci ar fi scos inclusiv aparatul din priză, pregătind terenul pentru ceea ce urma.
Două zile mai târziu, pe 16 octombrie, în jurul orei 14:00, acesta a intrat în agenția bancară folosind cheia și codurile de dezarmare pe care le cunoștea din activitatea profesională. A deschis aparatul, a rupt sigiliile casetelor de valori și a plecat cu aproximativ 48.000 de lei și 9.750 de euro. Nimeni nu l-a oprit. Nicio alarmă sau suspiciune imediată.
La doar o săptămână distanță, pe 23 octombrie, individul s-a întors și a mai furat încă 20.000 de lei, folosind aceeași metodă. Anchetatorii spun că aproape toți banii au fost pierduți ulterior pe platforme de pariuri sportive online.
Paznicul care și-a făcut „imperiu” Bolt după jaf
În fața instanței, inculpatul a susținut că și-a deschis un PFA și desfășoară activități prin platforma Bolt, unde ar încasa între 6.000 și 7.000 de lei lunar. Surse judiciare susțin că după izbucnirea scandalului, acesta încerca să își reconstruiască imaginea și să demonstreze că are venituri „curate”, în timp ce încerca să acopere parțial prejudiciul.
Contrastul este însă șocant – un om angajat să protejeze valori bancare ajunge să joace la pariuri banii sustrași din casetele unei bănci de stat, iar apoi apare în fața instanței ca antreprenor de ride-sharing și livrări.
O bombă pentru imaginea sistemului bancar
Dosarul scoate la lumină o realitate incomodă pe care băncile evită să o discute public – cele mai mari riscuri nu vin întotdeauna din exterior, ci din interior. Instanța notează explicit că inculpatul „a afectat nu doar patrimoniul părții civile, ci și încrederea pe care angajatorul și instituția bancară o acordă persoanelor cu atribuții de securitate”. Pentru că acest caz demonstrează că un singur angajat cu acces privilegiat poate transforma procedurile de securitate într-o simplă formalitate inutilă.
Mai grav, agenția bancară era deja vulnerabilizată, în condițiile în care sistemul video nu funcționa, inculpatul știa acest lucru, avea acces la coduri și chei, controalele interne nu au detectat rapid breșa și același individ a revenit pentru un al doilea furt fără să fie observat imediat. Dacă un agent de securitate poate intra nestingherit și poate pleca cu bani din casete de valori, cât de sigure mai sunt, în realitate, sistemele despre care băncile spun că sunt „impenetrabile”?
Dependența de jocuri de noroc, invocată ca explicație
În motivarea instanței apare un element care transformă cazul într-un tablou și mai sumbru – dependența de jocuri de noroc. Judecătorii au reținut că inculpatul pierdea constant bani pe platforme online de pariuri și că aceasta a fost motivația principală a furturilor. După arestare, acesta a început psihoterapie și a solicitat autoexcluderea din sălile de jocuri.
Deși prejudiciul depășește 100.000 de lei și cazul implică o breșă majoră de securitate, instanța a decis condamnarea la 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru o perioadă de 4 ani.
În timp ce clienții sunt obligați să treacă prin filtre, parole, tokenuri și verificări multiple pentru orice operațiune banală, un angajat cu acces intern a reușit să intre într-o sucursală, să dezarmeze sistemul și să plece cu banii. De două ori.
