Traficul din Podu Iloaiei continuă să fie unul dintre cele mai problematice puncte rutiere din estul României și un simbol al blocajului infrastructural din județul Iași. În fiecare weekend, dar și în zilele obișnuite, DN 28 devine o arteră sufocată, unde coloanele de mașini se întind pe kilometri întregi, iar traversarea orașului se transformă într-un exercițiu de răbdare extremă.
Pe fondul acestor blocaje repetate, centura ocolitoare Podu Iloaiei a devenit una dintre cele mai așteptate investiții din regiune. Considerată soluția principală pentru descongestionarea traficului dintre Iași și zona de vest a județului, aceasta a intrat în ultimii ani într-un proces administrativ complex, marcat de întârzieri, schimbări de etapă și dispute instituționale.
Astăzi, proiectul nu mai este doar o investiție de infrastructură. A devenit un subiect de conflict politic deschis între Consiliul Județean Iași și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași (DRDP Iași), într-un schimb de acuzații care reflectă tensiunile acumulate în jurul unuia dintre cele mai aglomerate puncte rutiere din țară.
„Calvarul de la Podu Iloaiei” – presiunea traficului zilnic
În teren, situația rămâne neschimbată. În special la sfârșit de săptămână, DN 28 este complet blocat pe ambele sensuri, iar șoferii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mici în timpi care depășesc frecvent 30–60 de minute. Coloanele de mașini se formează rapid, iar lipsa unor rute alternative eficiente amplifică problema.
Pentru locuitori și pentru cei care tranzitează zona, Podu Iloaiei a devenit un punct de referință negativ al infrastructurii regionale. În lipsa unei centuri funcționale, traficul de tranzit se suprapune cu cel local, ceea ce generează blocaje recurente.
Această realitate a alimentat presiunea publică asupra autorităților și a transformat proiectul centurii într-o urgență recunoscută la nivel instituțional, dar încă neimplementată în teren.
Proiectul centurii: între avans birocratic și realitate întârziată
Centura Podu Iloaiei, denumită oficial „Drum de conectivitate între A8 și DN 28”, este finanțată prin Programul Transport 2021–2027, cu sprijin european și de la bugetul de stat.
Proiectul a trecut recent prin etape importante:
- indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 4/2026;
- studiul de fezabilitate a fost recepționat în martie 2026;
- documentația pentru licitația de proiectare și execuție este în pregătire.
În paralel, autoritățile au confirmat că proiectul a intrat într-o fază avansată de pregătire tehnică, însă fără lansarea efectivă a lucrărilor.
Deși pe hârtie lucrurile au avansat, în spațiul public discuția s-a mutat rapid din zona tehnică în cea politică, odată cu intensificarea schimbului de acuzații între instituțiile implicate.
Costel Alexe: „Calvarul de la Podu Iloaiei continuă din lipsă de acțiune”
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a criticat în termeni extrem de duri modul în care proiectul a fost gestionat în ultimii ani, susținând că demersurile au fost întârziate nejustificat.
Acesta a declarat:
„Toți cei care vin sau pleacă spre Târgu Frumos trebuie să îndure calvarul de la Podu Iloaiei.”
În continuare, Alexe a susținut că abia după intervențiile administrației județene au fost făcuți pași concreți în direcția realizării studiului de fezabilitate:
„Abia de la insistențele noastre, în 2023, au început demersurile pentru realizarea studiului de fezabilitate.”
El a subliniat și momentul preluării documentației de către Consiliul Județean:
„Abia pe 5 martie 2026 Consiliul Județean Iași a preluat studiul de fezabilitate pentru centura Podu Iloaiei.”
În discursul său, Alexe a acuzat și lipsa de implicare publică a DRDP Iași în susținerea proiectului:
„Nu am văzut absolut nicio ieșire publică a conducerii DRDP Iași care să sublinieze importanța centurii.”
Atacuri politice și acuzații directe către DRDP Iași
Tonul declarațiilor a devenit și mai dur în intervențiile ulterioare, unde președintele CJ Iași a criticat direct conducerea DRDP Iași și deciziile administrative din ultimii ani.
Acesta a afirmat:
„Un director de DRDP, în loc să susțină proiectul centurii de la Podu Iloaiei, promova semaforizarea.”
Alexe a susținut că acea soluție a fost ulterior abandonată:
„Soluția a fost închisă după nici măcar o lună de zile de către poliție.”
În același context, acesta a formulat și o critică politică extinsă, legând evoluția infrastructurii de conducerea națională din ultimii ani:
„PSD-ul a condus tot ce înseamnă infrastructura rutieră în România și în județul nostru în ultimii cinci ani.”
Discursul său a evidențiat o tensiune accentuată între administrația județeană și structurile regionale de drumuri, transformând proiectul centurii într-un subiect politic cu impact public major.
DRDP Iași: „Proiectele nu se fac cu declarații politice”
În replică, directorul DRDP Iași, Ovidiu Mugurel Laicu, a respins acuzațiile și a apărat parcursul tehnic al proiectului, susținând că toate întârzierile au avut cauze administrative și procedurale.
Acesta a declarat:
„Proiectele serioase nu se fac cu sloganuri electorale sau postări pe Facebook, se fac cu muncă tehnică în teren, cu avize, cu studii și proceduri.”
El a explicat că traseul centurii a trecut prin multiple etape de validare:
„Alegerea și validarea traseului, avizele și acordul de mediu au necesitat timp.”
În ceea ce privește istoricul proiectului, directorul DRDP Iași a sugerat că anumite decizii anterioare au afectat evoluția investiției:
„În perioada 2020–2021 a fost făcut un traseu total atehnic.”
Totodată, acesta a confirmat că proiectul a ajuns într-o etapă avansată:
„În acest moment, proiectul are indicatorii tehnico-economici aprobați și este predat pentru următoarea etapă.”
O confruntare care depășește infrastructura
Pe măsură ce proiectul avansează birocratic, conflictul dintre instituții se intensifică. Centura Podu Iloaiei a devenit nu doar o investiție de infrastructură, ci și un teren de confruntare politică între CJ Iași și DRDP Iași.
În timp ce Podu Iloaiei rămâne blocat în trafic la fiecare sfârșit de săptămână, dezbaterea publică se concentrează tot mai puțin pe soluții imediate și tot mai mult pe atribuirea responsabilităților.
În acest moment, proiectul se află într-o fază administrativă avansată, dar fără termen clar pentru începerea efectivă a lucrărilor. Între timp, realitatea din teren rămâne neschimbată: coloane de mașini, timp pierdut și o infrastructură care nu mai face față traficului actual.
