Deputatul PNL Alexandru Muraru afirmă, potrivit unor declarații politice, existența unui posibil scenariu de colaborare pe termen lung între PSD și AUR, pe care îl descrie ca un „plan etapizat” ce s-ar întinde până în 2028. Acesta susține că informații din surse politice și discuții de culise ar indica o evoluție treptată a relației dintre cele două formațiuni, de la cooperare tacită la posibile formule de guvernare comună.
„Moțiunea de cenzură PSD–AUR nu trebuie citită ca un simplu instrument parlamentar, ci ca actul fondator al unui proiect politic comun, cu obiectiv strategic explicit:𝘂𝗻𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝗮𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 „𝘀𝘂𝘃𝗲𝗿𝗮𝗻𝗶𝘀𝘁❞ 𝘀̗𝗶 „𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶𝘀𝘁❞, blocarea reformelor structurale și recâștigarea controlului asupra întregului aparat de stat. Textul moțiunii de cenzură este, în sine, un indicator relevant al acestei direcții. Discursul este construit pe un registru naționalist primar, încărcat de resentiment social și de o retorică intervenționistă agresivă, care contrazice flagrant principiile economiei de piață și ale liberalismului democratic. 𝗠𝗼𝘁̗𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗽𝗮𝘀 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗿𝗲𝗴𝗮̆𝘁𝗲𝘀̗𝘁𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗲𝗻𝘂𝗹 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗼 𝗻𝗼𝗿𝗺𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗽𝘁𝗮𝘁𝗮̆ 𝗮 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗮𝗴𝗲𝗻𝗱𝗲 𝗶𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿𝗮𝗹𝗲, în care controlul politic asupra economiei și asupra instituțiilor devine acceptabil pentru un segment tot mai larg al electoratului. „𝗣𝗮𝗿𝗮𝗱𝗶𝗴𝗺𝗮 𝗗𝗿𝗮𝗴𝗻𝗲𝗮❞, 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗺𝗼𝗱𝗲𝗹 𝘀𝘂𝘃𝗲𝗿𝗮𝗻𝗶𝘀𝘁-𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗶𝘀𝘁-𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶𝘀𝘁 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝗮𝘁 𝘀𝗮̆ 𝗿𝗲𝘃𝗶𝗻𝗮̆ 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗼𝗹𝗶𝗱𝗮𝘁: caracterizat prin clientelism agresiv, capturarea instituțiilor și o abordare economică orientată spre distribuirea discreționară a resurselor”.
În viziunea prezentată de Muraru, acest proces ar putea include mai multe etape: o fază inițială de coordonare indirectă în Parlament, urmată de o posibilă normalizare a colaborării la nivel guvernamental, cu influență în instituțiile statului, și culminând cu o eventuală consolidare politică în jurul alegerilor din 2028. El susține că miza ar fi reconfigurarea echilibrelor politice și instituționale și reducerea capacității de reformă a statului.
Totodată, deputatul PNL afirmă că astfel de scenarii ar putea avea implicații asupra funcționării instituțiilor democratice și asupra direcției pro-europene a României, însă aceste interpretări aparțin exclusiv cadrului său politic și nu sunt confirmate oficial de celelalte partide vizate.
