Lipsa infrastructurii sportive moderne devine un obstacol structural pentru dezvoltarea unor industrii conexe, de la organizarea de evenimente internaționale până la atragerea de investiții și capital de imagine. În cazul tenisului, România se confruntă cu un deficit critic: nu dispune de nicio arenă care să respecte standardele circuitelor profesionale, ceea ce limitează capacitatea de a găzdui competiții de nivel superior.
În acest context, organizarea turneelor internaționale se bazează pe soluții temporare și pe eforturi logistice suplimentare, care cresc costurile și reduc predictibilitatea pe termen lung. Reprezentanții Federației Române de Tenis atrag atenția că această situație afectează nu doar poziționarea României pe harta competițională globală, ci și accesul jucătorilor locali la turnee relevante, precum și oportunitățile economice generate în jurul acestora.
În absența unor investiții publice consistente, dezvoltarea infrastructurii depinde în mare măsură de inițiative private, ceea ce creează un model fragil și greu de scalat. Proiectele anunțate în prezent ar putea corecta parțial deficitul, însă problema de fond rămâne: lipsa unei strategii coerente și a unor investiții sistemice într-un sector cu potențial economic semnificativ.
România, fără arenă la standarde internaționale
După desfășurarea ediției din acest an a turneului Țiriac Open, organizat în perioada 31 martie – 6 aprilie, limitările infrastructurii au devenit evidente inclusiv din perspectiva organizării.
George Cosac, președintele Federației Române de Tenis și directorul turneului Țiriac Open ATP 250, a declarat pentru Economedia că, în prezent, România nu dispune de o arenă de tenis care să respecte standardele ATP sau WTA, motiv pentru care organizarea competiției a necesitat soluții temporare, inclusiv montarea de tribune provizorii la Centrul Național de Tenis „Simona Halep”.
Revenirea competiției în România, în 2024, după o perioadă în care licența a fost utilizată în alte orașe europene, evidențiază și mai clar dependența de infrastructură. Fostul amplasament, Arenele BNR, nu mai poate găzdui evenimente de anvergură, fiind într-o stare avansată de degradare.
Cosac a mai afirmat că lipsa unei arene moderne reprezintă o problemă majoră pentru tenisul românesc.
„La infrastructură suntem rușinea Europei! Este inadmisibil. Suntem singura țară care nu dispune de o arenă sau un teren central care să corespundă normelor ATP, WTA și ITF, capabil să găzduiască măcar meciuri ale echipelor naționale: întâlniri din cadrul Cupei Davis sau Billie Jean King Cup, precum și competiții ATP și WTA.
Cu trei foști lideri mondiali – Năstase, Halep – și Tecău la dublu, cu medalia olimpică Mergea–Tecău, și cu tenisul în top 3 sporturi din lume ca audiență (în România sunt transmise anual peste 120 de competiții de talie mondială), România nu are o arenă de tenis.
Spre exemplu, turneul „Țiriac Open” a fost transmis în 110 țări și, de aceea, am făcut tot ce ne-a stat în putință, cu o tribună provizorie construită în parcare, să nu facem România de râs”, a spus el.
În prezent, turneul este încadrat la categoria ATP 250. George Cosac a declarat că turneul ar putea face pasul la ATP 500, însă acest lucru este condiționat de existența unei infrastructuri adecvate și de Ion Țiriac care deține licența turneului.
Organizarea unui astfel de eveniment implică costuri semnificativ mai mari, inclusiv din perspectiva premiilor, care în prezent se ridică la aproximativ 690.000 de euro.
Licența turneului este deținută de Ion Țiriac, acesta fiind și principalul actor care poate susține financiar o eventuală extindere a competiției.
„Depinde doar de domnul Țiriac. Dumnealui deține licența turneului, asigură premiile, aproximativ 690.000 de euro pentru ATP 250, și singurul care își poate asuma organizarea unui ATP 500 din punct de vedere financiar, deoarece presupune costuri semnificativ mai mari”, a explicat Cosac.
Oficialul a subliniat că turneul reprezintă și o oportunitate importantă pentru jucătorii români, care altfel nu ar avea acces la un astfel de nivel competițional. În ediția din acest an, șapte sportivi români au primit wild card-uri, iar cel mai bun rezultat a fost obținut de Victor Cornea, ajuns în sferturile de finală ale probei de dublu.
„Toate wild card-urile (WC) din acest an au fost acordate sportivilor români: 3 pe tabloul principal, 2 în calificări și 2 la dublu, pe tabloul principal. În acest moment, clasamentul și valoarea jucătorilor români nu le-ar permite accesul la un turneu de asemenea nivel, ATP 250.
Este o experiență importantă pentru ei: își pot măsura forțele cu jucători de top, pot învăța urmărindu-i pe viu, pot evalua cât de aproape sau departe sunt de acest nivel, iar în același timp câștigă premii financiare (aproximativ 6.500 de euro pentru participarea pe tabloul principal), bani care îi pot ajuta să participe la alte competiții”, a spus el.
Ion Țiriac va construi un complex sportiv în Otopeni
În paralel, omul de afaceri Ion Țiriac a inițiat dezvoltarea unui complex sportiv la Otopeni, care ar urma să includă un teren central cu 5.000 de locuri, 12 terenuri în aer liber și 7 terenuri acoperite, alături de facilitățile necesare organizării de competiții și pregătirii sportivilor.
George Cosac a declarat pentru Economedia că noul complex sportiv dezvoltat de Ion Țiriac la Otopeni va include un teren central cu 5.000 de locuri, alături de 12 terenuri în aer liber și 7 terenuri acoperite.
„Ion Țiriac a început demersul pentru construcția unui club de tenis în Complexul Ion Țiriac din Otopeni. Proiectul va include un teren central cu 5.000 de locuri, 12 terenuri în aer liber și 7 terenuri acoperite.
Pe lângă acestea, infrastructura va cuprinde toate spațiile necesare desfășurării competițiilor și pregătirii sportivilor: vestiare, centru de recuperare, sală de fitness, birouri și toate celelalte facilități necesare organizării unui turneu de acest nivel”, a declarat președintele FR Tenis pentru Economedia.
/https%3A%2F%2Fwww.economedia.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2FTiriac-Open.jpeg)
Turneul Țiriac Open s-a desfășurat în perioada 31 martie – 6 aprilie, iar câștigătorul competiției, Mariano Navone, a fost recompensat cu 93.175 de euro și 250 de puncte ATP. Finalistul Daniel Merida, venit din calificări, a încasat 54.360 de euro și 178 de puncte ATP.
În proba de dublu, francezii Sadio Doumbia și Fabien Reboul au câștigat titlul, fiind recompensați cu 32.410 de euro și 250 de puncte ATP. Finaliștii au primit 17.410 euro și 150 de puncte ATP.
