Fostul procuror general Augustin Lazăr, profesor universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a transmis, duminică, un mesaj în care afirmă că sistemul de justiţie reprezintă „sistemul imunitar al statului”, iar nefuncţionarea acestuia conduce la instalarea haosului, solicitând totodată demararea unor anchete care să clarifice aspectele semnalate în urma documentarului Recorder şi a dezbaterii publice generate de acesta.
„Sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncţional nu există justiţie, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiţia sau haosul”, a transmis Augustin Lazăr.
Fostul procuror general apreciază că documentarul Recorder şi dezbaterea care a urmat „expun o radiografie a declinului independenţei justiţiei româneşti încă din legislatura 2017–2020, urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”.
„Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare, deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc. Pentru salvarea intereselor de grup, măsurile au modificat şi alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană. După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflaţi la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului», do ut des, pace socială c/a impunitate”, a arătat Lazăr.
Potrivit acestuia, „a fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor»”, care, „în schimbul sinecurilor şi asigurării impunităţii, a acceptat cooperarea, a susţinut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism şi, treptat, ar fi preluat controlul justiţiei”.
În acest context, Augustin Lazăr consideră că „prin rolul său constituţional, Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”.
„Aceasta priveşte legăturile posibile între şirul soluţiilor discutabile, de stingere suspectă a acţiunii penale, dispuse în dosarele marilor corupţi şi poziţiile pe care membrii grupului şi prozeliţii lor le ocupă în instituţiile statului”, a precizat el.
Fostul procuror general subliniază că procurorii au competenţa profesională şi rolul constituţional de apărători ai ordinii de drept. „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, a amintit Lazăr, citând art. 131 alin. (1) din Constituţia României.
„Rolul procurorilor competenţi este de a afla adevărul despre faptele reţelelor de corupţie organizată, denunţate în dezbaterea publică”, a adăugat acesta.
Augustin Lazăr se referă şi la ceea ce numeşte contrareforma judiciară, despre care afirmă că a reprezentat „frâna anticorupţiei în justiţie”.
„În anul 2018, când anticorupţia funcţiona, ocupantul fotoliului de ministru al justiţiei a declarat public că «justiţia scârţiie», apoi a declanşat proceduri de revocare a procurorului şef al DNA şi a procurorului general al României pentru opoziţia la contrareformă şi apărarea publică a independenţei justiţiei. Prin ordonanţe de urgenţă succesive, care conform rapoartelor MCV «au stârnit reacţii extrem de negative», s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă”, a arătat el.
În opinia sa, „cu mici retuşuri, aceasta a fost consacrată în legile justiţiei din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV”.
Fostul procuror general mai afirmă că a fost eliminată competenţa DNA în urmărirea faptelor de corupţie ale magistraţilor şi înlocuită cu Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, ulterior desfiinţată şi transformată într-un serviciu de anchete speciale.
„Acest serviciu poate fi încadrat doar cu procurori având avizul strict al CSM, majoritar compus din judecătorii în discuţie. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane şi practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători şi procurori corupţi”, a transmis Lazăr.
El menţionează şi poziţiile exprimate de asociaţiile magistraţilor, care „au criticat renunţarea la meritocraţie şi la concursurile pentru ocuparea funcţiilor, amintind obligaţia asumată de România la aderarea la UE de a crea un corp al magistraţilor recrutat exclusiv pe criterii de performanţă”.
„În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani”, se arată în poziţiile Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, citate de Augustin Lazăr.
Referindu-se la efectele acestor evoluţii, fostul procuror general afirmă că „restaurarea situaţiei anterioare reformelor judiciare de aderare la UE a blocat şi mimat înfăptuirea justiţiei”.
„În mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acţiunii penale. Public, fenomenul a fost înţeles ca o «reciclare» a marilor corupţi şi o amnistie mascată”, a susţinut el.
Augustin Lazăr mai afirmă că „sub ochii uimiţi ai românilor, o artă creativă de eliminare a probelor şi de speculaţiuni judiciare a fost dezvoltată de avocaţii inculpaţilor corupţi”, practici care ar fi fost „constant şi suspect admise în jurisprudenţa exotică a anumitor judecători”.
„Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare şi, pe interpretarea aceloraşi probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă, unele chiar după executarea pedepselor, statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare”, a mai arătat acesta.
Potrivit lui Lazăr, efectele acestor practici includ pierderea încrederii publice în justiţie. „Ilustrând această stare de spirit, chiar vicepreşedintele CSM declara public: «Justiţia română este un paradis al infractorilor!»”, a menţionat el.
Fostul procuror general face referire şi la „mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti”.
„Media a semnalat că, adeseori, prescripţia răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale şi a principiului repartizării aleatorii, constând în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunţării şi reluarea cercetării judecătoreşti, interpretând forţat standardele CEDO”, a transmis Lazăr.
Acesta invocă şi investigaţii media care „denunţă un tipar de conduită judiciară ilicită prin care marile dosare de corupţie sunt «îngropate» sistematic”, precum şi „serii de acţiuni disciplinare şi excluderi din magistratură ale unor magistraţi cu conduită independentă, infirmate ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
În opinia sa, documentarul şi mărturiile magistraţilor intervievaţi „denunţă fapte concrete de corupţie judiciară organizată, indicând dosare, acte ilegale şi probe”.
„Analizele media sugerează ipoteza investigativă a unui «Pact cu diavolul: avantaje şi promovări c/a impunitate şi reciclare». Denunţurile acreditează ipoteza alterării legilor justiţiei ca rezultat al unei «înţelegeri murdare» între politicieni implicaţi penal şi un mic grup de magistraţi obedienţi, dar influenţi”, a afirmat Augustin Lazăr.
El consideră că situaţia impune investigaţii urgente şi corectarea cu prioritate a legilor justiţiei.
„Dată fiind gravitatea fără precedent a situaţiei şi pericolul pentru siguranţa statului, este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură, cu alocarea resurselor necesare, inclusiv cu suportul informaţional calificat al operatorilor abilitaţi conform legii”, a mai transmis fostul procuror general.
„Pacea socială este dependentă de voinţa şi de capacitatea pregătirii justiţiei pentru rolul său”, îşi încheie Augustin Lazăr mesajul.
