Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie. Înfiinţarea centrului este motivată prin faptul că sectorul energetic trebuie să fie pregătit să facă faţă unor ameninţări cibernetice complexe şi în continuă evoluţie. În document se arată că posturile necesare pentru operaţionalizarea centrului trebuie să fie de nivelul cel mai înalt posibil, din perspectiva experienţei şi performanţei în domeniul de specialitate, pentru a putea garanta succesul operaţiunilor de securitate cibernetică. Astfel, în ceea ce priveşte câştigurile, proiectul arată că, deşi în România piaţa securităţii cibernetice este relativ tânără şi nu conţine date statistice relevante, totuşi ”informaţiile statistice generale indică salarii medii care ating valori de 4.500-5.000 euro brut lunar”, dar ”în situaţiile în care se cere înaltă calificare şi competenţe avansate, salariile reale ajung frecvent la 13.000-20.000 euro brut lunar”.
Potrivit proiectului de act normativ, înfiinţarea centrului este necesară ”luând în considerare că atacurile cibernetice cresc în sectorul energetic, fiind de natură a opri producerea, furnizarea şi transportul de energie electrică, gaze naturale sau energie termică, fiind o situaţie extraordinară cu care se confruntă atât statul român cât şi partenerii europeni şi transatlantici”.
Autorii proiectului spun că liberalizarea pieţei energetice naţionale, fluctuaţia preţurilor şi prezenţa pe piaţa de capital a tot mai multor companii energetice constituie situaţia premisă de la care pleacă atacatorii cibernetici atunci când efectuează o operaţiune împotriva statului român, dar şi faptul că atacurile cibernetice pot influenţa chiar direct preţurile la energie şi stabilitatea Sistemului Electroenergetic Naţional şi influenţează indirect funcţionarea serviciilor publice şi a economiei naţionale, ambele fiind dependente de furnizarea energiei electrice şi termice,
Alte motive enumerate pentru înfiinţarea Centrului sunt: ”contextul creşterii riscurilor la adresa apărării şi securităţii naţionale a României, în contextul atacurilor cibernetice generate de războiul Federaţiei Ruse din Ucraina, care impune crearea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică sectorial în energie, denumit în continuare CSIRT, capabil să sprijine efortul naţional şi interinstituţional de prevenire şi combatere a atacurilor cibernetice asupra companiilor şi infrastructurii energetice”.
Urgenţa adoptării OUG mai este justificată prin ”posibilitatea crescută a unui atac cibernetic multiplu, de natură a afecta elemente de infrastructură naţională din sectorul cibernetic, care ar crea panică în rândul populaţiei civile, precum şi ar deteriora poziţia unor companii din sectorul energetic pe piaţa de capital, influenţând, în final, şi preţurile la energie”, dar şi ţinând cont că este imperativ necesară o consolidare a securităţii cibernetice a majorităţii companiilor de stat şi a operatorilor economici beneficiari ai proiectelor finanţate prin Fondul pentru Modernizare pentru a face faţă mai bine ameninţărilor cibernetice complexe şi avansate, precum şi a creşte conştientizarea importanţei securităţii cibernetice la nivel de sector.
Proiectul de OUG menţionează că înfiinţarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie este esenţială pentru a asigura monitorizarea continuă, răspunsul prompt la incidente, investigaţiile forensic şi protecţia proprie împotriva atacurilor cibernetice, ca elemente ale politicii naţionale în domeniul energetic,
”Întrucât întârzierea punerii în aplicare a legislaţiei naţionale şi europene privind operaţionalizarea CSIRT în domeniul energetic a dus şi conduce la o vulnerabilizare a componentelor sistemului energetic în contextul ameninţărilor cibernetice actuale, drept pentru care se impune constituirea unui CSIRT sectorial, iar în lipsa acestuia, pagubele generate de atacurile cibernetice pot fi majore, cu consecinţe asupra preţului la energie”, se mai arată în proiect, care mai subliniază că România, în calitate de furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova şi Ucraina, precum şi de furnizor de securitate la nivel regional, are obligaţia de a-şi consolida urgent securitatea cibernetică a sectorului energetic pentru a-şi prezerva acest statut şi a furniza pe viitor cunoaştere strategică şi altor sectoare şi state partenere.
De asemenea, posturile necesare pentru operaţionalizarea CRISCE trebuie să fie de nivelul cel mai înalt posibil, din perspectiva experienţei şi performanţei în domeniul de specialitate, pentru a putea garanta succesul operaţiunilor de securitate cibernetică.
În general, salariile de top în domeniul securităţii cibernetice pot atinge următoarele niveluri valorice:
– Pentru SUA: 242.000 dolari anual (respectiv 20.166 dolari brut/ lună sau 18.500 euro brut/lună);
– Pentru Canada: 216.000 dolari canadieni anual (respectiv 18.000 dolari canadieni brut/lună sau, respectiv 12.000 euro brut/lună);
– Pentru Elveţia: 180.000 euro pe an (respectiv 15.000 euro brut pe lună) ;
– Pentru Germania: 140.000 euro pe an (respectiv 11.666 euro brut pe lună);
– Pentru UK: 145.000 euro pe an (respectiv 12.083 euro brut pe lună).
Salariul unui manager/director de securitate cibernetică (CISO) atinge valori medii între 178.000 dolari brut anual şi 394.401 dolari brut annual.
”În România, piaţa securităţii cibernetice este relativ tânără şi nu conţine date statistice relevante, nici la nivel de surse deschise (în internet), nici la nivelul INS. Aceste două categorii de surse conţin informaţii despre un nivel mediu al salariilor raportate în piaţă, provenind în mod majoritar de la angajatori care utilizează salarii la nivelul pieţei muncii generale din România (cel mai adesea, aceşti angajatori au nevoie de îndeplinirea unor sarcini de rutină/ de nivel mediu, ci nu solicită performanţe şi creativitate ridicată, precum situaţia de la CRISCE). Astfel, informaţiile statistice generale indică salarii medii care ating valori de 4.500-5.000 euro brut lunar”, arată Nota de fundamentare.
