Universitățile din Iași încep noul an academic cu un semnal care nu poate fi ignorat: în timp ce conducerile instituțiilor de învățământ superior aleg să evidențieze creșteri procentuale și specializările care au atras cei mai mulți candidați, sute de locuri au rămas disponibile după sesiunea principală de admitere, iar unele domenii tradițional atractive pentru tineri se confruntă cu o scădere evidentă a interesului. La „Cuza”, numărul total al dosarelor a crescut cu doar 35 față de anul trecut, în timp ce la UMF Iași au fost scoase din nou la concurs 359 de locuri rămase libere. La Universitatea Tehnică, rectorul vorbește despre o „reacție de teamă” față de efectele inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Dincolo de modul optimist în care sunt prezentate rezultatele, cifrele ridică o întrebare serioasă: cât de atractive mai sunt universitățile ieșene pentru noua generație?
Universitățile ieșene încearcă să închidă sezonul admiterii din acest an cu un bilanț pozitiv, însă o privire atentă asupra datelor arată o realitate mai nuanțată. În comunicatele oficiale sunt scoase în evidență creșterile numărului de dosare, programele care au înregistrat cea mai mare concurență și evoluția pozitivă a candidaților români de pretutindeni. Toate aceste cifre sunt reale, însă ele nu spun singure povestea admiterii din 2026.
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de exemplu, cele două sesiuni de admitere au adus 20.095 de dosare pentru studiile de licență și masterat, față de 20.060 în 2025. Universitatea prezintă rezultatul drept o ușoară creștere, ceea ce este corect din punct de vedere statistic. Diferența este însă de numai 35 de dosare, într-un total care depășește 20.000.
Mai relevant decât această creștere marginală este faptul că, după sesiunea din iulie, UAIC a organizat o nouă etapă de admitere pentru 766 de locuri bugetate rămase disponibile. În septembrie au fost depuse 2.371 de dosare, dintre care 1.855 pentru licență și 516 pentru masterat. Universitatea evidențiază creșterea de aproape 9% față de sesiunea similară din 2025, când fuseseră depuse 2.179 de dosare.
Problema este că numărul de dosare nu trebuie confundat cu numărul de studenți care ajung efectiv să ocupe locurile disponibile. Un candidat poate depune dosare la mai multe facultăți sau universități, poate fi admis în mai multe locuri și poate alege, în final, o singură instituție. Din acest motiv, pentru a evalua cu adevărat atractivitatea unei universități, sunt esențiale și datele privind confirmarea locurilor și numărul final de studenți înmatriculați.
Concurență mare la unele specializări, locuri disponibile la altele
Imaginea prezentată de UAIC nu este, în niciun caz, una uniformă. Există programe pentru care concurența rămâne ridicată și care demonstrează că anumite domenii continuă să fie extrem de atractive pentru absolvenții de liceu.
În sesiunea din iulie, cele mai căutate specializări de licență au fost Relații internaționale și studii europene, cu 5,43 candidați pe un loc bugetat, Resurse umane, cu 5,34, Psihologie, cu 5,06, Psihopedagogie specială, cu 5,04, și Comunicare și relații publice, cu 5,03 candidați pe loc.
La masterat, cea mai mare concurență a fost înregistrată la Evaluarea, formarea și consilierea psihologică a personalului, cu 5,55 candidați pe loc bugetat, urmată de Matematici fundamentale pentru învățământ, cu 4,57, și Psihologie clinică și psihoterapie, cu 4,05.
Aceste rezultate arată că interesul pentru studiile universitare nu a dispărut. Dimpotrivă, există domenii pentru care competiția este foarte puternică. Problema este însă că cererea se concentrează tot mai mult în anumite zone, în timp ce alte specializări întâmpină dificultăți în atragerea candidaților.
În sesiunea de toamnă au existat, de asemenea, specializări care au atras un număr mare de candidați raportat la locurile bugetate rămase. Pedagogia a ajuns la 62 de candidați pe loc, Psihopedagogia specială la 39, Geografia la 21, iar Jurnalismul la 15.
Aceste cifre trebuie însă interpretate în context: sunt raportate la locurile bugetate rămase după sesiunea din iulie și nu reprezintă nivelul general al concurenței de la nivelul întregii universități.
La UTI, IT-ul nu mai are aceeași forță de atracție
Una dintre cele mai interesante schimbări se vede la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, unde interesul pentru domeniile IT&C este pus în legătură chiar de conducerea instituției cu transformările produse de inteligența artificială.
Rectorul prof. dr. Dan Cașcaval consideră că fenomenul este unul național și că alte centre universitare l-au resimțit încă din anul trecut. În opinia sa, în spatele scăderii interesului pentru domeniu se află, cel puțin în parte, o reacție de teamă a tinerilor, care se întreabă dacă locurile de muncă din IT&C vor mai fi disponibile în momentul în care vor absolvi facultatea.
„Este evident că există, după mine, o reacție de teamă, dar sigur va trece, o reacție de teamă că domeniul ITC va fi un loc de muncă acaparat de inteligența artificială și că specialiștii care vor termina facultățile respective nu vor mai găsi loc de muncă”, a explicat rectorul UTI.
prof.dr.univ. Dan Cașcaval susține însă că această perspectivă nu se va confirma și că specialiștii formați în domeniile respective vor continua să fie necesari pe piața muncii.
Declarația este importantă tocmai pentru că vine din partea conducerii unei universități tehnice și surprinde o schimbare majoră de percepție în rândul tinerilor. Dacă în urmă cu câțiva ani IT-ul era prezentat drept unul dintre cele mai sigure drumuri către o carieră bine plătită, apariția inteligenței artificiale a început să modifice radical această percepție.
Chiar dacă piața muncii va continua să aibă nevoie de specialiști, universitățile au acum o misiune suplimentară: nu doar să formeze studenți, ci să-i convingă că specializările pe care le aleg vor rămâne relevante într-o economie care se schimbă într-un ritm fără precedent.
UMF Iași, cu 359 de locuri rămase pentru sesiunea de toamnă
Situația este cu atât mai interesantă cu cât fenomenul nu se limitează la universitățile tehnice.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, pentru sesiunea de toamnă din septembrie 2026 au fost scoase la concurs 359 de locuri rămase libere după admiterea din vară.
Dintre acestea, 68 sunt locuri fără taxă, 278 sunt cu taxă, iar alte 13 sunt destinate programului de Asistență Medicală Generală Militară.
Locurile disponibile sunt distribuite pe zece programe de studii.
La Farmacie au rămas 102 locuri, dintre care doar cinci finanțate de la buget și 97 cu taxă. La Asistență Medicală Generală sunt disponibile 87 de locuri, dintre care 82 cu taxă. Alte zeci de locuri sunt disponibile la Chimie Medicală, Tehnică Dentară, Audiologie și Protezare Auditivă, Cosmetică Medicală și Tehnologia Produsului Cosmetic sau Asistență de Profilaxie Stomatologică.
Faptul că UMF Iași, una dintre cele mai cunoscute instituții de învățământ medical din țară, ajunge să organizeze o sesiune de toamnă cu sute de locuri disponibile merită analizat dincolo de simpla prezentare administrativă a cifrelor.
Nu înseamnă că universitatea nu mai este atractivă. Există în continuare programe și specializări pentru care cererea este ridicată. Înseamnă însă că piața educațională s-a schimbat, iar anumite specializări nu mai beneficiază automat de avantajul pe care îl aveau în trecut.
„Creșterile” din comunicate trebuie citite cu atenție
În cazul UAIC, diferența dintre cele 20.060 de dosare din 2025 și cele 20.095 din 2026 poate fi prezentată, fără a fi incorect, drept o creștere. La fel, faptul că sesiunea din septembrie a avut cu aproape 9% mai multe dosare decât anul trecut este o informație relevantă.
Dar aceste procente nu trebuie transformate într-o concluzie potrivit căreia cererea pentru învățământul universitar ieșean a crescut semnificativ.
O creștere de 35 de dosare din peste 20.000 înseamnă, practic, o stagnare a volumului de înscrieri. Iar numărul de dosare nu este echivalent cu numărul final de studenți.
În același timp, existența a sute de locuri disponibile după sesiunea principală arată că tabloul este mult mai complicat decât lasă să se înțeleagă un comunicat bazat exclusiv pe cifrele favorabile.
Este firesc ca universitățile să își prezinte rezultatele într-o lumină pozitivă. Dar, pentru o analiză reală, trebuie privite împreună toate datele: numărul de candidați, numărul de locuri, gradul de ocupare, confirmările, abandonul și, în cele din urmă, numărul efectiv de studenți care intră în anul universitar.
România are tot mai puțini tineri, dar competiția dintre universități crește
Universitățile ieșene nu sunt singurele care se confruntă cu transformări. Scăderea populației școlare și schimbările demografice afectează întreg sistemul universitar românesc.
În același timp însă, pentru universități, competiția devine tot mai dură. Tinerii au la dispoziție mai multe alternative decât în trecut, iar decizia privind facultatea este influențată din ce în ce mai mult de perspectiva profesională de după absolvire.
Un oraș universitar nu mai poate conta doar pe tradiție și reputație. Trebuie să ofere programe relevante, conexiuni cu piața muncii, oportunități de practică și cercetare și, mai ales, motive pentru care un absolvent de liceu să aleagă Iașul în locul altui centru universitar.
Din acest punct de vedere, rezultatele admiterii din 2026 reprezintă mai mult decât o statistică anuală. Ele pot fi privite ca un indicator al modului în care tinerii percep orașul și universitățile sale.
