Specialistul român cu peste 16.000 de ore de zbor explică pentru 7 Est ce s-a întâmplat în cabina aeronavei și de ce ancheta care începe acum ar putea avea implicații mult mai mari decât pare la prima vedere.
Puține incidente aviatice reușesc să provoace un asemenea șoc în rândul pasagerilor și al specialiștilor din industrie. În dimineața zilei de vineri, un zbor Ryanair care decolase din Salonic cu destinația Memmingen, Germania, a fost nevoit să revină de urgență pe aeroportul din Grecia după ce unul dintre geamurile laterale ale aeronavei s-a desprins în timpul zborului, provocând depresurizarea cabinei.
În câteva secunde, liniștea din avion s-a transformat în panică. Măștile de oxigen au căzut automat, iar echipajul a declanșat procedurile de urgență. Cel mai dramatic moment a fost trăit de pasagerul aflat chiar lângă geamul avariat. Potrivit informațiilor apărute după incident, bărbatul, un cetățean sârb în vârstă de 60 de ani, a fost parțial tras spre exteriorul aeronavei de forța creată în urma depresurizării. Două tinere aflate în apropiere au reușit să îl țină și să îl readucă în scaun, înainte ca aeronava să înceapă coborârea de urgență.
Aeronava a aterizat în siguranță la Salonic, iar Ryanair a transmis ulterior că un singur pasager a avut nevoie de îngrijiri medicale. Compania a pus la dispoziția călătorilor un alt avion, care și-a continuat ulterior drumul spre Germania.
Dincolo de imaginile dramatice și mărturiile pasagerilor, incidentul ridică însă numeroase întrebări tehnice. Cum este posibil ca un geam lateral să cedeze în timpul zborului? Ce se întâmplă într-o cabină în momentul unei depresurizări bruște? Există riscul ca o asemenea defecțiune să ascundă probleme structurale mult mai grave?
Pentru a înțelege ce s-a întâmplat și care sunt scenariile analizate de specialiști, 7 Est a discutat în exclusivitate cu unul dintre cei mai experimentați piloți români, Cezar Osiceanu, comandant cu peste 16.000 de ore de zbor și unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniul aviației.
„Adevărata problemă începe după aterizare”
În opinia pilotului, modul în care echipajul a gestionat situația a fost cel prevăzut de toate procedurile internaționale pentru un asemenea tip de incident.
„În urma depresurizării masive au căzut imediat măștile de oxigen. Echipajul a procedat la coborârea de urgență și a revenit pe aeroportul din Salonic. Din punctul acesta de vedere, procedurile au fost respectate”, explică Osiceanu.
Specialistul atrage însă atenția că aterizarea în siguranță nu reprezintă sfârșitul incidentului, ci începutul unei investigații extrem de complexe.
„De aici încolo începe cu adevărat problema”, afirmă pilotul.
Explicația este una simplă. În astfel de cazuri, fiecare piesă a aeronavei este analizată în detaliu, iar rezultatele anchetei pot avea consecințe nu doar asupra avionului implicat, ci, în anumite situații, asupra unei întregi flote aflate în exploatare.
„După un asemenea incident, aeronava este pusă imediat la sol și nu poate fi reparată înainte de efectuarea tuturor verificărilor obligatorii”, spune comandantul.
Potrivit acestuia, investigațiile urmăresc să stabilească dacă incidentul a fost provocat de o avarie izolată sau dacă ascunde o problemă tehnică de natură structurală.
Două scenarii aflate în atenția specialiștilor
În acest moment, cauza exactă a incidentului nu este cunoscută, iar autoritățile urmează să stabilească prin anchetă ce s-a întâmplat în timpul zborului.
Cezar Osiceanu subliniază că orice concluzie formulată înainte de finalizarea investigației ar fi prematură. Totuși, din perspectiva unui pilot cu experiență, există două ipoteze tehnice care merită analizate.
Prima dintre ele privește posibilitatea ca geamul să fi fost lovit de un element desprins din zona motorului.
„Prima cauză ar putea fi ca spargerea geamului să fi fost provocată de un element desprins din motor sau din capotele motorului, care, în urma unei defecțiuni, să fi lovit fuselajul în acea zonă”, explică pilotul.
El precizează însă că această variantă nu poate fi confirmată în lipsa unor imagini tehnice și a concluziilor anchetei.
„Nu avem imagini concludente care să ne arate exact în ce stare se află fuselajul și dacă lipsesc componente din zona motorului. De aceea trebuie evitate concluziile pripite.”
A doua ipoteză este considerată de specialist mult mai gravă, însă rămâne, în acest moment, doar una dintre variantele analizate.
„Varianta cea mai neplăcută ar fi existența unei fisuri structurale a fuselajului”, spune Osiceanu.
Pilotul subliniază că doar ancheta tehnică va putea confirma sau infirma această posibilitate, iar până atunci orice discuție trebuie tratată exclusiv în registrul ipotezelor.
Dacă o asemenea concluzie ar fi totuși confirmată de autoritățile competente, efectele ar putea depăși cu mult incidentul produs deasupra Greciei, întrucât verificările s-ar putea extinde și asupra altor aeronave din aceeași familie constructivă.
O investigație urmărită de întreaga industrie aeronautică
Potrivit comandantului român, amploarea anchetei depinde în mod direct de concluziile specialiștilor care vor examina aeronava.
În investigație sunt implicate autoritățile elene, Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA), autoritățile americane și reprezentanții producătorului Boeing. Fiecare va analiza datele de zbor, componentele recuperate și starea structurii avionului pentru a stabili cu exactitate mecanismul producerii incidentului.
Abia după finalizarea acestor expertize va putea fi spus cu certitudine dacă a fost vorba despre un incident izolat sau despre o problemă care necesită măsuri suplimentare la nivelul flotei.
„Omul acesta trăiește pentru că a avut centura pusă”. Lecția care poate salva vieți la 10.000 de metri
Dincolo de cauzele tehnice care vor fi stabilite de anchetatori, Cezar Osiceanu spune că acest incident transmite și o lecție extrem de importantă pentru milioane de pasageri care urcă zilnic la bordul unui avion.
În opinia sa, faptul că pasagerul a supraviețuit nu a fost doar o întâmplare fericită, ci și rezultatul respectării uneia dintre cele mai simple reguli de siguranță din aviație.
„Omul acesta s-a născut a doua oară”, spune comandantul.
Explicația este una cât se poate de concretă. În momentul depresurizării, diferența uriașă dintre presiunea din cabină și cea din exterior produce un curent de aer extrem de puternic, capabil să aspire obiecte și chiar persoane aflate în apropierea breșei produse în fuselaj.
„Jumătate din corpul lui a fost tras în afara avionului. A putut fi recuperat pentru că centura de siguranță l-a menținut în scaun, iar ceilalți pasageri au reușit să îl tragă înapoi”, explică pilotul.
Pentru Cezar Osiceanu, acesta este argumentul care demonstrează de ce recomandarea echipajelor de a păstra centura cuplată pe toată durata zborului nu este o simplă formalitate.
„Însoțitorii de bord și piloții spun întotdeauna că centura trebuie păstrată legată pe tot timpul zborului, indiferent dacă semnalul luminos este aprins sau nu. Mulți pasageri tratează această recomandare cu superficialitate. Iată însă un caz în care centura i-a salvat efectiv viața unui om.”
Depresurizarea, una dintre cele mai violente situații care pot apărea în timpul unui zbor
Pentru pasagerii obișnuiți, termenul de „depresurizare” este asociat aproape exclusiv cu filmele de acțiune. În realitate, explică specialistul, este una dintre situațiile de urgență pentru care piloții și însoțitorii de bord se antrenează constant.
La altitudinea de croazieră, un avion comercial zboară la aproximativ 10.000-11.000 de metri, într-un mediu în care presiunea și temperatura sunt incompatibile cu supraviețuirea omului fără protecția oferită de aeronavă.
„La nivelul de croazieră, temperatura exterioară poate ajunge în jurul valorii de minus 40 de grade Celsius sau chiar mai puțin”, explică Osiceanu.
În astfel de condiții, cabina este menținută artificial la o presiune și o temperatură care permit pasagerilor să respire normal. Dacă structura aeronavei este compromisă și apare o breșă, aerul din interior începe să iasă cu o forță extraordinară.
Acesta este motivul pentru care măștile de oxigen cad automat, iar piloții inițiază imediat coborârea de urgență spre o altitudine la care pasagerii pot respira fără echipamente speciale.
„Nu există loc de ezitare. Procedurile sunt foarte clare și sunt aplicate imediat”, explică pilotul.
Un precedent care a intrat în istoria aviației
Pentru a ilustra cât de violent poate fi un asemenea fenomen, Cezar Osiceanu amintește unul dintre cele mai cunoscute incidente din istoria aviației civile.
Este vorba despre accidentul produs în 1990 la bordul unui avion BAC 1-11 al companiei British Airways, când parbrizul cockpitului s-a desprins în timpul zborului din cauza unor șuruburi montate incorect în urma unei intervenții de mentenanță.
Comandantul aeronavei a fost aspirat parțial în exteriorul avionului, rămânând prins de structura cabinei în timp ce copilotul continua să piloteze aeronava.
„A stat cu jumătate din corp în afara avionului până la aterizare și, în mod incredibil, a supraviețuit”, spune pilotul.
Incidentul a devenit ulterior studiu de caz în școlile de aviație din întreaga lume și este invocat frecvent atunci când se discută despre efectele dramatice ale depresurizării rapide.
Pilotul român spune că episodul petrecut acum la bordul aeronavei Ryanair demonstrează, încă o dată, cât de important este ca pasagerii să respecte întocmai indicațiile echipajului, chiar și atunci când acestea pot părea exagerate.
Ancheta abia începe. „Trebuie să lăsăm specialiștii să stabilească exact ce s-a întâmplat”
Deși imaginile și mărturiile apărute după incident au alimentat numeroase discuții în spațiul public, Cezar Osiceanu insistă că este prea devreme pentru concluzii definitive.
„Nu avem încă toate datele tehnice. Sunt multe lucruri care trebuie verificate înainte să putem spune cu certitudine care a fost cauza producerii incidentului.”
Potrivit comandantului, investigația va analiza inclusiv structura fuselajului, motorul, înregistrările parametrilor de zbor, comunicațiile dintre echipaj și controlorii de trafic, precum și toate componentele recuperate după aterizare.
Rezultatul acestor expertize va stabili dacă a fost vorba despre o defecțiune izolată sau despre un eveniment care ar putea determina verificări suplimentare asupra altor aeronave din aceeași familie.
„Abia după finalizarea tuturor analizelor vom ști exact ce s-a întâmplat”, conchide pilotul.
Dacă ancheta va confirma o problemă structurală, consecințele pot depăși cu mult incidentul din Grecia
Una dintre întrebările la care anchetatorii vor trebui să răspundă este dacă avaria produsă în timpul zborului reprezintă un incident izolat sau simptomul unei probleme tehnice mai ample.
Cezar Osiceanu spune că, în acest moment, există prea puține date pentru a se formula o concluzie, însă explică ce ar putea însemna fiecare dintre scenariile analizate de specialiști.
„Nu este foarte clar, în acest moment, despre ce configurație a aeronavei vorbim și nici care este cauza exactă a avariei. Din această cauză nu putem face decât analize pornind de la ceea ce se cunoaște până acum”, precizează comandantul.
Potrivit acestuia, una dintre variantele luate în calcul este ca geamul să fi fost lovit de un element desprins din zona motorului, însă această ipoteză va putea fi confirmată doar după examinarea completă a aeronavei.
O a doua posibilitate, pe care pilotul o descrie drept cea mai serioasă, este aceea a unei eventuale fisuri structurale a fuselajului. Osinceanu subliniază însă că este vorba exclusiv despre o ipoteză tehnică, iar ancheta oficială este cea care va stabili dacă aceasta are sau nu legătură cu incidentul.
„Dacă se dovedește că există o problemă structurală, atunci discuția se schimbă complet”, afirmă acesta.
În opinia pilotului, confirmarea unei asemenea defecțiuni ar putea determina autoritățile aeronautice să extindă verificările și asupra altor aeronave din aceeași familie constructivă, pentru a exclude existența unor probleme similare.
O anchetă în care vor colabora autoritățile din Europa, Statele Unite și producătorul Boeing
Investigațiile privind incidentele aviatice de acest tip sunt printre cele mai complexe din domeniul transporturilor.
Autoritatea elenă responsabilă de siguranța zborurilor va coordona ancheta tehnică, însă în proces vor participa și reprezentanți ai Agenției Europene pentru Siguranța Aviației (EASA), ai autorităților americane și ai producătorului Boeing.
Vor fi analizate înregistrările parametrilor de zbor, comunicațiile dintre piloți și controlorii de trafic, starea structurii avionului, componentele motorului și toate elementele recuperate după aterizare.
Scopul anchetei este stabilirea exactă a cauzei care a dus la depresurizarea cabinei și la desprinderea geamului lateral.
„Toate instituțiile trebuie să lucreze împreună și să stabilească fără echivoc ce s-a întâmplat”, spune Osiceanu.
Boeing 737, un model cu o istorie impresionantă, dar și cu numeroase provocări
În analiza sa, comandantul român amintește și de istoria familiei Boeing 737, unul dintre cele mai răspândite avioane comerciale din lume.
Potrivit acestuia, actualele versiuni ale aeronavei au la bază un proiect lansat în urmă cu aproape șase decenii și modernizat succesiv pentru a răspunde noilor cerințe ale pieței.
Osinceanu folosește o comparație sugestivă pentru a explica filosofia care a stat la baza acestor modernizări.
„Este ca și cum ai lua o mașină veche de zeci de ani și ai încerca să îi faci permanent modificări, sperând că va avea performanțele unui model complet nou.”
Pilotul precizează însă că această observație reprezintă o evaluare personală asupra evoluției programului Boeing 737 și nu are legătură directă cu ancheta aflată în desfășurare privind incidentul produs în Grecia.
Lecția care nu trebuie ignorată de niciun pasager
Dincolo de concluziile tehnice pe care le vor formula anchetatorii, Cezar Osiceanu consideră că incidentul transmite un mesaj simplu, dar esențial pentru oricine călătorește cu avionul.
Centura de siguranță nu este un accesoriu care trebuie folosit doar la decolare și la aterizare, ci o măsură de protecție care poate face diferența între viață și moarte într-un eveniment complet neașteptat.
„Mulți pasageri consideră că, dacă semnalul luminos s-a stins, nu mai există niciun risc. Realitatea este că un incident poate apărea oricând în timpul zborului, iar centura este cea care te ține în scaun.”
În opinia comandantului, cazul pasagerului aflat lângă geamul avariat reprezintă unul dintre cele mai convingătoare exemple privind importanța respectării indicațiilor echipajului.
„Omul acesta trăiește pentru că a avut centura pusă. Este poate cea mai importantă concluzie pe care ar trebui să o rețină fiecare pasager după acest incident.”
Ancheta tehnică va stabili în perioada următoare ce a provocat desprinderea geamului și depresurizarea cabinei. Până atunci, imaginile surprinse la bord și mărturiile celor aflați în avion rămân dovada că, uneori, doar câteva secunde și respectarea unor reguli aparent banale pot face diferența dintre o aterizare în siguranță și o tragedie aviatică.
