Elvețienii sunt chemați la urne duminică pentru a vota o inițiativă populară anti-imigrație, care propune limitarea populației țării la 10 milioane de locuitori și un proiect guvernamental de înăsprire a criteriilor de acces la serviciul civil.
Potrivit sondajelor, ambele voturi la referendum se anunță extrem de strânse, iar adoptarea inițiativei privind imigrația ar putea duce la „propriul Brexit al Elveției”, au avertizat oficialii de la Berna.
Susținută de Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta radicală) – primul partid din țară – inițiativa anti-imigrație vizează împiedicarea ca populația rezidentă permanentă să depășească pragul de 10 milioane de locuitori până în 2050. În prezent, Elveția numără 9,5 milioane de locuitori, iar străinii reprezintă peste un sfert din populație.
Ce prevede inițiativa anti-imigrație
Dacă pragul de 10 milioane ar fi depășit, Elveția ar fi obligată să denunțe acordul de liberă circulație cu Uniunea Europeană în termen de doi ani. Alte acorduri bilaterale privind azilul și securitatea ar fi, de asemenea, anulate.
Susținătorii inițiativei invocă:
– Lipsa locuințelor și creșterea chiriilor
– Betonarea peisajului și ambuteiajele
– Trenurile aglomerate și creșterea criminalității
– Sistemul de sănătate la limită și scăderea calității învățământului
„Elveția este o țară mică care nu se poate extinde. Noi nu vrem să primim întreaga Europă și toată mizeria lumii”, a declarat pentru AFP Yvan Pahud, deputat UDC.
Avertismentele guvernului: „Propriul Brexit”
Inițiativa este însă respinsă de guvern, de principalele partide, de Parlament, de sindicate și de patronat. Pentru a fi adoptată, ea trebuie să obțină o dublă majoritate: a votanților și a celor 26 de cantoane.
„Pe 14 iunie, Elveția se va confrunta cu propriul Brexit. În cazul unui vot pozitiv, ne-am trezi izolați”, a avertizat ministrul elvețian al Justiției și Poliției, Beat Jans, pentru Tribune de Genève.
Guvernul consideră că inițiativa „amenință prosperitatea, buna funcționare a societății, securitatea internă și tradiția umanitară a Elveției”. Deși nu este membră a UE, Elveția întreține legături economice strânse cu aceasta, iar denunțarea acordului de liberă circulație ar avea consecințe majore asupra economiei.
Al doilea vot: înăsprirea accesului la serviciul civil
Elvețienii se pronunță duminică și asupra unui proiect de lege care vizează înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil, în contextul în care războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice determină numeroase țări să-și consolideze forțele armate.
Elveția impune serviciul militar obligatoriu pentru bărbați în cadrul unui sistem de miliție. Din 1996, obiectorii de conștiință pot efectua serviciul civil. De la desființarea, în 2009, a comisiei însărcinate cu verificarea autenticității „conflictului lor de conștiință”, numărul celor care aleg serviciul civil a crescut semnificativ, ceea ce guvernul consideră o problemă.
Stânga, care a inițiat referendumul împotriva acestei reforme, consideră legea „periculoasă” și estimează că, pe termen lung, aceasta ar putea duce la dispariția alternativei la serviciul militar.
Conform unui sondaj recent realizat de gfs.bern, cele două tabere sunt la egalitate: 48% dintre persoanele chestionate se declară în favoarea înăspririi condițiilor, față de 46% care se opun.
Cum se votează în Elveția
În Elveția, marea majoritate a alegătorilor votează anticipat prin corespondență. Secțiile de votare sunt deschise doar câteva ore, ultimele închizându-se la prânz (10:00 GMT), iar primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. Indiferent de rezultat, duminica reprezintă o zi de referință pentru viitorul relațiilor Elveției cu UE și pentru modelul său de apărare națională.
