Sfântul Gheorghe 2021. Ce se dă de pomană de sărbătoarea Sfântului pe 23 aprilie, atunci când creştinii merg la biserică cu pachete pe care le împart celor sărmani.
Sfântul Gheorghe 2021. Ce se dă de pomană pe 23 aprilie
Vineri, 23 aprilie 2021, se face pomenirea Sfântului Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, iar credincioşii obişnuiesc să meargă la biserică cu bucate pe care preotul le sfinţeşte, iar mai apoi pachetele se împart celor săraci.
Pe 23 aprilie 2021, credincioşii pot da de pomană alimente de post, fiindcă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşti. Este important ca pachetul care este dat de pomană să cuprindă şi un pahar cu colivă, pentru pomenirea celor adormiţi.
În unele sate se păstrează tradiţia ca de Sfântul Gheorghe să se dea de pomană lapte brânză şi caş, însă, dat fiind că este post, preotul nu va sfinţi bucatele care sunt de dulce.
Gospodinele pot pregăti pacheţele de sărbătoarea Sf. Gheorghe, care să cuprindă legume: roşii, castraveţi, măsline, ori fructe: banană, măr, portocală. Totodată, în pacheţel se mai pot pune eugenii, napolitane, o sticlă cu băutură răcoritoare, tofu, salată de vinete sau hummus.
După posibilitatea fiecăruia, se mai poate împărţi mâncare gătită: sarmale de post, orez cu ciuperci, mazăre cu morcovi, ardei umpluţi cu orez şi ciuperci sau alte bunătăţi vegetale.
Important este ca orice împărţiţi să fie sfinţit de preot şi să se împartă din suflet, să nu se simtă ca fiind o obligaţie.
Sfântul Gheorghe 2021. Tradiţii şi superstiţii
De sărbătoarea Sfântului Gheorghe, gospodarii pun la porţile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Tradiţia spune că Sf.
Gheorghe va veni şi îşi va lega calul de poartă, iar calul va paşte din iarba pusă la stâlpii gardului.
Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotrivă bolilor. Ele erau puse și în hrană animalelor, în credința că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.
Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o parte, simbolizează venirea primăverii, verdele reprezentând renașterea naturii și trezirea la viață a vegetației. Pe de altă parte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri nebănuite de ocrotire a pășunilor și fânețelor împotriva duhurilor rele.
În tradiţia populară se spune că de Sf. Gheorghe se pot descoperi comorile pământului, cu condiţia ca cel care le caută să nu spună nimănui despre asta.
Se spune că Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor și i se acordă astfel o atenție sporită prin ritualuri speciale. Un astfel de ritual cere ca, în seara de ajun a Sfântului Gheorghe, ușile și ferestrele de la grajduri să fie unse cu usturoi, iar vitele să se afume cu tămâie. În fața ușilor se pune peste noapte o greblă cu dinții în sus pentru a alunga strigoii și duhurile rele, potrivit traditii-superstitii.ro .
În zona Bucovinei, flăcăii practică ritualul urzicatului. Băieţii se lovesc cu tulpini de urzici pentru ca tot anul să rămână sănătoşi, ageri şi voinici.
