Mediatorii au următoarele drepturi:
- să informeze publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii şi regulilor de publicitate;
- să fie remunerat pentru serviciile prestate cu onorariul convenit cu părţile în contract şi să îi fie decontate cheltuielile ocazionate de mediere;
- să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate în lege;
- să refuze preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator;
- să beneficieze de inviolabilitatea sediului profesional, în condiţiile legii;
- să angajeze traducători, jurişti alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ necesar activităţii de mediere;
- să-şi aleagă liber forma de exercitare a profesiei şi modificarea acesteia potrivit reglementărilor din lege şi prezentul statut;
- să se înscrie în asociaţii profesionale locale sau naţionale având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor şi să adere la asociaţii internaţionale în condiţiile legii;
- să participe şi să fie sprijiniţi de consiliu şi asociaţii în desfăşurarea de activităţi de promovare a medierii şi serviciilor prestate de mediatori;
- să fie informaţi şi a-şi spună părerea asupra activităţii desfăşurate de Consiliul de mediere şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care acesta lucrează;
- să poata consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune Consiliul de mediere
- să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional al profesiei;
- să fie înscrişi în Tabloul mediatorilor, publicat pe site şi în Monitorul Oficial al României, difuzat la instituţiile de interes pentru mediere;
- să utilizeze public calitatea de mediator şi de membru în organele de conducere sau comisii de specialitate, în scopuri utile medierii şi corpului profesional;
- să beneficieze de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice ori altor entităţi în exercitarea profesiei şi pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate;
- să participe la formele de pregătire profesională organizate de consiliu, furnizori acreditaţi şi asociaţii pentru perfecţionarea pregătirii lor;
- să aleagă specializările sau domeniile în care consideră că îşi pot exercita mai bine profesia şi să îşi recomande competenţele dobândite;
- să beneficieze de apărarea integrităţii şi tratament nediscriminatoriu în timpul cercetării reclamaţiilor ce-i privesc sau în procedura disciplinară;
- să fie asistaţi sau reprezentaţi în condiţiile legii şi prezentului statut;
- alte drepturi derivând din calitatea de mediator şi cetăţean.
Mediatorii au următoarele obligaţii:
- să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările internaţionale în domeniul medierii, Statutul profesiei, Codul de etică şi deontologie al mediatorului, hotărârile şi regulamentelor consiliului;
- să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului;
- să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a vieţii private a părţilor;
- să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil, înţelegând că activitatea mediatorului este una de diligenţe, nu de rezultat;
- să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii;
- să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între părţi.
- să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale;
- să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea dispoziţiilor art. 32 din lege, cererilor formulate de autorităţile judiciare;
- să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor şi cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de lege;
- să-şi îmbunătăţească permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de Consiliul de mediere în standardul respectiv;
- să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere;
- mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul mediat;
- mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a părţilor şi, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate. În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de mediere în cauza respectivă;
- să permită părţilor aflate în conflict să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord şi să fie reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii;
- să nu dezvăluie identitatea părţilor atunci când solicită, cu acordul acestora, punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său;
- să atragă atenţia celorlalte persoane care participă la mediere asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi solicite semnarea unui acord de confidenţialitate;
- să aducă la cunoştinţa părţilor, dacă pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, urmând ca părţilesă decidă asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere;
- să restituie onorariul, în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere, atunci când decide să închidă procedura de mediere înainte de finalizarea întrunul din modurile prevăzute de lege;
- să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele, fără a încerca să impună părţilor o soluţie cu privire la conflictul mediat;
- să se asigure că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevazută de legi speciale;
- să nu înceapă procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu conţinutul prevăzut în lege;
- să apere interesele şi imaginea profesiei de mediator, să contribuie la creşterea prestigiului acesteia şi în orice împrejurare / activitate publică din afara profesiei, să nu aibe atitudini potrivnice medierii ori să lezeze imaginea unui alt coleg mediator;
- să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare impartialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale;
- să contribuie la dezvoltarea şi întărirea profesiei şi corpului profesional, la promovarea medierii şi îmbunătăţirea cadrului legal specific;
- să-şi îndeplinească cu responsabilitate şi corectitudine atribuţiile pe timpul mandatului în organele de conducere ale corpului profesional;
- să se achite de alte obligaţii stabilite de organele în drept.
