Rusaliile sunt praznuite in fiecare an la 50 de zile de la sarbatoarea Sfintelor Pasti. Rusaliile vor fi sarbatorite de crestini ortodoxi duminica si luni, pe 16 si 17 iunie. Sarbatoarea de Rusalii este cunoscuta si sub denumirea de Pogorarea Sfantului Duh si reprezinta o sarbatoare extrem de importanta pentru toti crestinii.
Pe langa multitudinea de traditii si obiceiuri, de Rusalii intalnim si o serie de superstitii:
In zilele de Rusalii nu e bine sa mergi la camp, pentru ca Ielele te pot prinde si pedepsi;
De Rusalii nu se intra in vie, nu se merge in locuri pustii, pe langa paduri sau fantani fiindca te poti intalni cu spiritele rele;
Cine lucreaza in ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteste si pretuieste cum se cuvine ziua;
De la Rusalii timp de 9 saptamani nu se vor mai culege ierburi de leac;
In ziua de Rusalii nu e bine sa te certi cu altii fiindca vei fi “luat din Rusalii”, etc.
Rusaliile reprezinta consacrarea solemna a Bisericii intemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfant nu este daruit numai Bisericii in ansamblu, ci si fiecarui crestin in parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continua in Biserica, aducand rod in taina Sfantului Mir. De aceea, Rusaliile sunt si o sarbatoare de multumire pentru harul Mirului, relateaza mediafax.
Traditiile de Rusalii se intemeiaza pe credinta in viata vesnica, in existenta spiritelor rele (diavoli) si in posibilitatea de mijlocire inaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiti, scrie crestinortodox.ro.
Rusaliile – “Pogorarea Duhului Sfant” – se praznuiesc intotdeauna duminica, la cincizeci de zile dupa Invierea Domnului. In ajunul acestei duminici, sambata dimineata, se face pomenirea mortilor. In popor, aceasta sambata este numita “Mosii de Vara”, “Mosii de Rusalii” sau “Mosii cei Mari”.
Grija pentru cei morti
Sambata, inainte de Rusalii, dupa slujba Parastasului, credinciosii impart milostenie pentru iertarea sufletelor celor adormiti in Domnul. Acum se dau de pomana strachini noi cu mancare. Aceste vase romanesti din lut (materia potrivita pentru vasele de pomenire) se mai numesc si “mosoaice”, de la numele colectiv de “mosi”, dat tututor celor adormiti.
In vasele pentru pomana se pune o bautura curata (apa de izvor, lapte sau vin curat). Se mai pun si alte mancaruri, precum fructe, placinta, cas, oua, mamaliga sau ciorba de pasare. Nu pot lipsi painea (colacul) si lumanarile.
Manerele cosnitelor si vasele de pomana se impodobesc frumos, cu flori de trandafir si fire de busuioc. Cand se ajunge la casa celui caruia i se imparte, se aprinde lumanarea, care este infipta in colac. In acest moment are loc un schimb, fie el cat de mic. Astfel, cel care primeste pomana, imparte la randul sau pentru cei adormiti din neam.
Cei credinciosi nu mananca nimic in aceasta zi, pana nu termina de impartit pomana pentru apropiatii trecuti in nefiinta. Chiar si cei mai putin credinciosi spun ca nu este bine sa mananci ceva in aceasta zi, fara a da mai intai ceva de pomana.
Frunzele de tei
Duminica Rusaliilor, cand este praznuita Pogorarea Duhului Sfant, se face prilej pentru aducerea aminte de “limbile ca de foc” care s-au pogorat peste Apostoli. Aceste “limbi” sunt inchipuite astazi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credinciosi la biserica, spre a fi sfintite. Dupa slujba, frunzele se iau acasa si se aseaza la icoane si la usi.
In popor se crede ca frunzele si ramurile de tei feresc gospodariile de fulgere, de grindina si de duhurile cele rele. Aceasta credinta populara poate fi intemeiata pe sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant, daca se are in vedere sfintirea frunzelor cu aghiazma, ele devenind astfel purtatoare de har.
Sfintirea semanaturilor
Indata dupa slujba, in Duminica Pogorarii Duhului Sfant, preotul si credinciosii merg pe camp si savarsesc Sfestania, adica sfintirea mica a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semanaturile campului, atat de preot, cat si de fiecare credincios in parte.
Rusaliile, in mitologia populara
In mitologia populara, “Rusaliile” sunt niste spirite rele (iele, zane). Se mai spune despre Rusalii ca sunt fiicele lui “Rusalim imparat”, acesta din urma fiiind o personificare a cetatii Ierusalim. Ele stau pe pamant vreme de o luna. Nu pot fi vazute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli si necazuri. Ele umbla imbracate in alb, danseaza in vazduh si cauta locuri neumblate. Locurile unde joaca raman arse si neroditoare. Pentru a fi feriti de ele, oamenii pun in casa pelin si usturoi. In aceste zile, frunze de pelin se pun in toate bauturile, cu exceptia apei.
Cine sunt, de fapt, Rusalcele, fapturile fantastice?
Rusaliile sunt o straveche sarbatoare preluata de geto-daci din mitologia romana. La romani, Rosalia, „Sarbatoarea Trandafirilor” era o zi inchinata cultului mortilor, in care pentru sufletele celor disparuti se aduceau ofrande: alimente si trandafiri pentru a le imblanzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influente ale cultului solar si ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor fapturi daimonice tinere, frumoase, capricioase si razbunatoare, citim in revista Cultura.
Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care traiesc in vazduh si in padure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamant, noaptea, asezate in cerc, dar daca sunt zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat, acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, “luat de Rusalii”.
Ele umbla in cete formate din spirite fara sot (3-5-7-9). Daca se intampla sa fie vazute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie sa se miste sau sa le vorbeasca. Pe unde joca, pamantul ramane ars si batatorit, iarba se inegreste sau inceteaza sa mai creasca.
Zane rele
Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respecta zilele de sarbatoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apa de la fantana; ii ridica pe sus in vartejuri, ii pocesc sau slutesc. Diferite forme de reumatism si maladii neuro-psihice se numesc „luat de Rusalii” sau „ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scapa prin descantec de Rusalii, citind din carti la manastire, intrand in Hora Calusului, sau sarind peste bolovanul pe care Calusarii il pun pe pamant.
Dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare si petrec Pastele cu cei vii, Rusaliile refuza intoarcearea in lacasurile lor. Pentru a le determina sa plece, li se impart pomeni abundente la Mosii de Vara. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), cand aceste spirite ale mortilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brau sau intrau in hora Calusului in ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii si in Moldova,Calusarii. Tot Calusarii erau cei care le determinau sa plece din lumea celor vii.
Calusarii
“Dansul calusarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede ca acest dans ritual poate sa vindece relele facute de Rusalii. Se aduna cei mai buni dansatori ai satului si formeaza o ceata de 13 calusari. Timp de o luna, ei se leaga cu juramant ca vor juca “Calusul”. In acest timp, bolnavii cauta sa se vindece. Cel bolnav se intinde pe pamant, iar calusarii incep dansul si sariturile. La un anumit timp, fiecare calusar sare peste cel bolnav, iar la sfarsit, celui bolnav i se sopteste la ureche o urare de sanatate
Superstitii
Cel mai probabil, cuvantul “Rusalii” deriva din cuvantul slav “rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zanelor, demonilor de apa, care erau sarbatoriti, pentru a fi imbunati, in prima saptamana a lunii iunie. Aceasta traditie pagana, pre-crestina s-a transmis si romanilor, care au denumit rusalka “dragaica” (dracoaica, demon). In aceasta saptamana era interzis spalatul, scaldatul, si in general, ii era interzis unei persoane sa se apropie de ape.
Peste aceasta sarbatoare s-a suprapus sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh. Denumirea si sarbatoarea rusaliilor a fost imprumutata si de catre romani. Cand Imperiul Roman a devenit crestin in marea majoritate, aceasta sarbatoare (impreuna cu multe altele) au fost crestinate in sensul ca au primit o semnificatie crestina, suprapusa vechii sarbatori, in timp semnificatia si motivele initiale fiind date uitarii.
Pe langa multitudinea de traditii si obiceiuri, de Rusalii intalnim si o serie de superstitii, dintre acestea cateva mai cunoscute, sunt urmatoarele:
– In zilele de Rusalii nu e bine sa mergi la camp, pentru ca Ielele te pot prinde si pedepsi;
– De Rusalii nu se intra in vie, nu se merge in locuri pustii, pe langa paduri sau fantani fiindca te poti intalni cu spiritele rele;
– Cine lucreaza in ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteste si pretuieste cum se cuvine ziua;
– De la Rusalii timp de 9 saptamani nu se vor mai culege ierburi de leac;
– In ziua de Rusalii nu e bine sa te certi cu altii fiindca vei fi “luat din Rusalii”, etc.
