Turismul de la Chișinău diferit de cel din România
Acum patru ani, Alin Pătru, după mai mulți ani lucrați în turism în România, a plecat la Chișinău unde a deschis o firmă de turism. Ajuns în Republica Moldova spune că a descoperit o piață matură pe partea de turism receptor, una care i se pare și acum mai matură ca cea existentă în Iași.
”Noi încă nu suntem pregătiți aici la Iași cu produse și servicii pe cât erau și sunt pregătiți colegii din Republica Moldova de atunci. Și am rămas uimiți pe cât de pregătiți erau și ce produse bune aveau și le vindeau pe niște piețe, poate exotice, pentru agențiile din Iași. Aici vorbim de Japonia, de țări din Orientul îndepărtat, dar, bineînțeles, și de restul lumii”, povestește Alin Pătru despre primele impresii de la plecarea în Republica Moldova.
Dacă în România operatorii de turism, antreprenorii locali s-au îndreptat în primul rând către partea de cazare, către partea de restaurante și mai puțin către partea de activități, în Republica Moldova peisajele naturale și patrimoniul cultural reprezentat de monumente istorice nu este la fel de bogat ca cel din România. În Republica Moldova industria de turism s-a axat foarte mult pe activități.
”Turistul este ținut mai mult la destinație prin angajarea sa în activități. Acestea pornind de la degustări de vin, pentru că este un specific tradițional al zonei respective, până la master classuri, ateliere de gătit, activități sportive, acestea fiind foarte interesante pentru turiști pentru că îi cunosc pe oamenii locului așa cum sunt ei. Nu se vinde în Republica Moldova turismul în zona conceptului tradițional, ci o Moldovă autentică de azi. În schimb, noi, în România, în zonele în care aducem turiști străini încercăm să recreem ceea ce am pierdut, nu vindem ceea ce avem în starea actuală, ci încercăm să vindem un turism un pic cosmetizat. La Chișinău se vinde naturalețea omului, plăcerea de a primi oaspeți își păstrează o atmosferă plăcută pentru turist”, povestește consultantul în turism despre diferențele între cele două moduri de a face turism într-o zonă cum este Moldova, care ar părea că trebuie mai mult să se asemene decât să se deosebească.
Zona Modovei atrage un anumit tip de turiști
Alin spune că sunt două segmente de turiști care vin în zona Moldovei.
”Sunt turiștii de afaceri, pe care îi avem sub două forme: turiști care vin punctual pentru a-și rezolva o situație de serviciu, dar avem și turiști de afaceri care vin ca parte a unor evenimente”, spune consultantul în turism. Aici sunt incluse o serie de congrese, conferințe, ori team-building care au devenit o modă și încep să intre încet și pe piața est europeană. Printre aceștia, mai sunt și turiștii care vin special să descopere această parte a lumii.
”Există o lume pe care cei din vest au cunoscut-o doar din poveștile bunicilor lor și vin să vadă cum încă se mai face agricultură destul de simplu la Vaslui sau în estul României, așa cum se făcea acum 50-60 de ani în vestul Europei, iar oamenii vin să o cunoască”, povestește Alin.
Interconectarea traseelor turistice din zona Moldovei de pe malul drept și malul stâng al Prutului
Consultantul în turism spune că până la începerea războiului din Ucraina nu existau foarte multe trasee care să treacă Prutul de la est la vest. Operatorii din Republica Moldova preferau să mențină o continuitate a traseelor din perioada sovietică și lucrau foarte mult cu Ucraina. În schimb, războiul din țara vecină i-a forțat până la urmă să ia în seamă și propunerile operatorilor români de a lucra împreună pentru a crea noi trasee transfrontaliere.
”Aveau experiență și investiții în marketing și aveau clienți din străinătate pe care puteau să-i aducă și la noi. Așa că, din acea perioadă am început să avem grupuri și în România, care sosesc în Republica Moldova, vizitează cam 3-4 zile tot ce pot vedea acolo, iar acum au început să treacă granița și către Iași, de unde pleacă mai departe, de obicei, către Bucovina”, spune Alin.
De curând aceste trasee au fost completate de lansarea traseului turistic Ștefan cel Mare, un traseu transfrontralier, o colaborare între România și Republica Moldova, care încă este în plan de construcție la nivelul operatorilor de turism. De asemenea, un moment important care a contribuit foarte mult la creșterea traficului peste frontieră a fost introducerea regimului liberalizat de vize al Uniunii Europene cu Republica Moldova.
”Era o mare problemă până la acel moment să aducem turiști din Republica Moldova pentru că era un proces foarte îndelungat de obținere a vizei. Acum se organizează foarte multe grupuri către România și nu vorbim doar de zona Iașului, care este campion la turismul de shoping, acesta fiind un adevăr și se poate vedea acest lucru în fiecare weekend la Palas Mall, dar vorbim de zona Transilvaniei care este foarte atrăgătoare nu numai în perioada sărbătorilor pe stil vechi, ci tot timpul anului. Chiar săptămâna trecută am fost cu un grup care a vizitat Clujul, Sibiul, Hunedoara pentru că oamenii încearcă să-și cunoască țara și încet-încet se mișcă spre vest”, povestește consultantul în turism.
Turiștii din România și preferințele lor pentru Republica Moldova
Alin spune că, în general, cetățenii români trăiesc cu niște clișee propagate prin presă și de unii cetățeni moldoveni care vin și se stabilesc în România, de mule ori acestea fiind negative.
”Am fost uimit să observ că ieșenii nu cunosc foarte bine Chișinăul, nu au fost la Chișinău. Poate doar o parte din ei în anii 90 și, de atunci, nu au mai ajuns acolo. Trăiesc cu impresia că în Republica Moldova este sărăcie, că nu ai ce face, nu ai ce vedea. Și, de fiecare dată când ajung în Republica Moldova, și sunt din ce în ce mai mulți turiști din România, rămân uimiți. Atât de calitatea serviciilor, de varietatea obiectivelor turistice și se întorc acasă cu zâmbetul pe buze, și nu știu dacă neapărat de la vinul pe care îl consumă la fiecare degustare organizată acolo”, explică Alin Pătru despre experiențele legate de turiștii români pe care îi aduce la Chișinău.
Numărul turiștilor români ajunși la Chișinău este mereu în creștere. Expertul în turism povestește că anul trecut, de Rusalii, au fost blocate vămile în sensul de intrare în România. Acest lucru se întâmpla pentru că erau foarte mulți turiști români veniți să exploreze Republica Moldova.
”De multe ori turiștii români vin neinformați, se trezesc că nu au rezervări la vinării, că nu găsesc camere la hotel, pentru că au impresia că vor fi doar ei și își dau seama că este exact opusul”, spune Alin.
Un pachet de weekend pentru a vizita Republica Moldova
Consultantul în turism ne-a făcut și câteva recomandări pentru un weekend petrecut în Republica Moldova. Pentru o cazare la un apartament în regim hotelier în condiții foarte bune, costurile încep de la 40-50 de euro pe noapte. Un hotel de 5 stele în oraș ajunge și la 250 de euro noaptea. Obligatoriu este un tur cu degustare de vin la Cricova de 25 de euro de persoană, pentru că este un obiectiv turistic care nu trebuie ratat. Continuăm cu mesele: există o ofertă foarte bogată în Chișinău, cu restaurante diferite de ceea ce avem în România. Restaurantele în sine pot fi un obiectiv turistic pentru ieșeni, pentru că există restaurante începând de la specific tradițional moldovenesc, până la cazac, uzbec, ori georgian, care pe la noi sunt neîntâlnite. Aici, pentru un meniu mediu vorbim de 7-9 euro pentru o masă. Astfel, ajungem la un buget de 150-200 de euro excluzând transportul. Dacă e să vorbim despre pachetele pe care le preferă moldovenii de la Chișinău, cam cât cheltuie pentru sejururile pe care aleg să le petreacă în România?
Autoritățile ar trebui să se implice mai mult pentru a încuraja turismul de pe cele două maluri ale Prutului
Există o mare problemă în lunile de vârf, pe perioada de vară, legată de trecerea frontierei pentru grupurile organizate de turiști, spune consultantul în turism.
”Dacă vorbim mai ales de luna august, când avem Afterhils anul acesta la Iași, este o perioadă în care trecerile de frontieră sunt foarte aglomerate cu cetățeni din Republica Moldova care se întorc de la muncă din Italia sau Spania, vestul Europei în general, pentru vacanțe acasă. Aceste vămi sunt supra-aglomerate. Sunt perioade de vârf care sunt cunoscute de ani de zile, din păcate în partea românească de trecere a frontierei lucrurile se fluidizează foarte greu. Am stat la vamă anul trecut opt ore cu un grup de turiști să intrăm înapoi în România după ce vizitasem Republica Moldova. Din păcate încă sunt probleme legate de condițiile de igienă la toalete, sunt condiții de bază care ar trebui rezolvate. Autoritățile noastre își pasează mereu aceste responsaiblități. Norocul nostru a fost că anul trecut s-a făcut scandal în presa de la București legat de asfaltul din punctul de trecere al frontierei Albița, care practic nu mai exista. În Republica Moldova condițiile pentru pasageri sunt deja mai bune. Este exact opusul la ceea ce te aștepți când intri într-o țară europeană, toată lumea crede că aici ar trebui să fie mai bine și sunt măsuri de imagine, dar și de respect pentru majoritatea celor care trec frontiera și sunt cetățeni români”, spune Alin.
O prognoză pentru următorii patru ani
A crescut foarte mult turismul transfrontalier și creșterea este vizibilă. Cu toate acestea, expertul spune că este foarte greu de cuantificat câți turiști din Republica Moldova vizitează România.
”Ei părăsesc statul cu acte moldovenești și intră în România, majoritatea cu acte românești. Dar se simte că turismul este în creștere, ori avem stațiuni în România care supraviețuiesc datorită turiștilor din Repulica Moldova. Și ca exemplu este Slănic Moldova, o stațiune care beneficiază extrem de mult pentru faptul că este o stațiune foarte aproape de graniță și munții Moldovei sunt pe partea aceasta de Prut”, explică Alin.
Pe viitor trebuie să ne pregătim pentru un trafic și mai mare al străinilor.
”Dacă Republica Moldova va obține statut de sit UNESCO pentru Cricova, și acum sunt în discuții la acest capitol, aceasta ar crea o atractivitate în plus pentru turiștii care ajung în România și vizitează Bucovina pentru site-urile UNESCO. Există o bună parte din turiști care vizitează doar obiective turistice UNESCO, și astfel ar apărea oportunitatea unui traseu și în Republica Moldova”, povestește consultantul în turism despre posibilitățile ce ar urma să apară în turismul din întreaga zonă a Moldovei.
La fel, aeroportul de la Iași care este în continuă expansiune, a devenit foarte atrăgător pentru pasagerii din Republica Moldova.
”Undeva 30 la sută sunt pasageri din Republica Moldova care vin aici pentru a pleca spre vestul Europei. Perspectivele sunt foarte bune, să sperăm că se va fluidiza și traficul la frontieră, pentru că este principalul impediment atunci când te gândești dacă să mergi la Chișinău sau să vii la Iași pentru o vacanță. Ori nimeni nu-și dorește să petreacă mai mult timp pe drum decât are nevoie”, conchide George-Alin Pătru.
