Cătălin Ivan face parte din generația ”lupilor tineri” din politică. A fost consilier local și apoi consilier județean, din 2006 până în 2009, iar în 2009, susținerea celor din conducerea PSD l-a propulsat către un loc de deputat în Parlamentul European. Sunt zece ani de când este reprezentant al Iașului și al României la Bruxelles. De cealaltă parte, profesorul universitar Dumitru Oprea are la activ doar un singur an ca parlamentart la Bruxelles și peste zece ani ca senator în Parlamentul României. În cadrul Interviului în oglindă am căutat să aflăm câte ceva din experiența celor doi care ne-au reprezentat ori ne reprezintă și acum.
1. Ce inițiative legislative ați avut în timpul mandatului de europarlamentar?
Cătălin Ivan: După cum bine știți, Parlamentul European nu are inițiativă legislativă. Responsabilitatea aceasta revine Comisiei Europene. Cu toate acestea, foarte rar, în condiții speciale, pot exista inițiative ale europarlamentarilor. Sunt bucuros că am reușit să pun pe agenda Parlamentului European o astfel de inițiativă. După mai bine de doi ani de muncă în Comisia de Control Bugetar, în toamna anului trecut a fost votată cu majoritate solidă, peste 500 de voturi, inițiativa mea privind crearea unui mecanism european pentru recuperarea averilor ilegale scoase în afara Uniunii Europene. Activitatea mea în Parlamentul European a fost concentrată pe lupta împotriva corupției, a evaziunii fiscale, spălării banilor și finanțarea terorismului, fiind membru activ al Comisiei speciale de anchetă Panama Papers. Am avut mai multe inițiative, inclusiv în țară, împotriva companiilor cu acțiuni la purtător. De asemenea, am fost foarte activ în promovarea tehnologiilor moderne, gen blockchain, în dezvoltarea democrațiilor, regândirea relației dintre cetățean și instituțiile publice, a rolului pe care partidele politice ar trebui să-l aibă în societate. Așa a apărut ideea reinventării partidului politic, perfect adaptat realităților de astăzi. În octombrie 2018, am lansat la Iași primul partid politic din lume care folosește toate aceste tehnologii. ADN, Alternativa pentru Demnitate Națională, a fost prezentat la Convenția Europeană Blockchain de la Barcelona, iar pe 31 ianuarie va fi prezentat în cadrul Summit-ului Blockchain Paris.
Pentru Iași am organizat numeroase evenimente de promovare, am lansat conceptul „Iași – oraș al creativității”, am adus titlul de Oraș European al Sportului, am militat și am lucrat efectiv pentru ca Iașul să devină Capitală Culturală Europeană. Am creat chiar și o asociație care avea acest scop. Marele punct slab al candidaturii Iașului pentru acest titlu a fost primarul de atunci.
Dumitru Oprea: Am fost europarlamentar din decembrie 2007 până în decembrie 2008, când mi s-a cerut să vin în țară, pentru că era nevoie de mine în Senatul României – era o minciună provocată de niște colegi de partid; de fapt, cei din conducerea partidului voiau să promoveze alți doi oameni din județul lor în locul meu și în locul Mihaelei Popa. Dar asta e o paranteză. Ca inițiative legislative, am contribuit din plin la o rezoluție în Parlamentul European, care a realizat un sistem de recunoaștere a calificărilor – mai puțin a celor care au un regim reglementat, de genul arhitecturii, medicinei, experților contabili, – și am fost numit raportor din umbră, am dialogat cu comisii, cu sindicate, cu tineret, cel puțin 6 luni a durat efortul acesta. Dar s-a finalizat cu votul Parlamentului European, prin care s-au creat așa-numitele rețele de recunoaștere a calificărilor, intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2012. Mă simt bine că am putut dialoga cu o mare diversitate de oameni, cu interese diverse, dar care contribuiau la așezarea unor calificări în numele mobilităților europene, aceasta fiind mobilitatea de a te angaja oriunde în Uniunea Europeană. O a doua inițiativă n-a avut, din păcate, o finalitate. Era vorba ca, din impozitul pe salariu al oamenilor care lucrează oriunde în UE, să se rețină o parte pentru a fi dată școlilor unde s-au format. Un copil care este născut în Lețcani și a făcut liceul și facultatea la Iași are niște ani de educație în care sunt niște investiții făcute de comunități, de statul român, de părinți, și, din impozitul pe salariu care nu este un merit al țării unde este el angajat, o parte să se întoarcă școlilor care au contribuit la formarea lui. Toată lumea a fost de acord, dar cei din lumea ”înaltă” au zis: ”D-le profesor, este prea frumos, dar țările puternic dezvoltate n-o să accepte niciodată”. Așa că m-am oprit.
2. Din punct de vedere financiar merită să fii europarlamentar?
Cătălin Ivan: Nu cred că aceasta ar trebui să fie motivația celui care alege să candideze pentru o funcție de europarlamentar. Salariul nu este mic deloc, mai ales pentru România, dar ce apare pe hârtie nu coincide deloc cu banii care rămân efectiv în mâna. Misiunea celui care alege să reprezinte România la Bruxelles ar trebui să treacă mult în fața avantajelor materiale.
Dumitru Oprea: Am să vă relatez o experiență trăită acolo. Se sărbătoreau 50 de ani de Parlament European. Iar o doamnă adevărată a fost cea care a fost prezentată ca un deputat care a făcut parte 50 de ani din Parlamentul European. 50 de ani! Avea, ce-i drept, peste 80 de ani, dar era o doamnă adevărată. Pot să vă spun cu mâna pe inimă că da, merită să fii europarlamentar și din punct de vedere financiar. Dar nu la asta mă refer eu, ci la rolul pe care-l au românii, și, din ce v-am spus eu, se poate trage concluzia că, dacă faci bine ceea ce faci, ești îndrăgit de Europa, ești îndrăgit de toată lumea care spune: ”Uite că avem oameni care știu ce să facă acolo”.
3. Cum credeți că era văzută România de către colegii din Parlamentul European în 2007 și cum o văd acum?
Cătălin Ivan: România era văzută cu optimism în 2007. Acum este privită cu dezamăgire și îngrijorare. Acțiunile din ultimii ani ale diferitelor guverne conduse din umbră de Liviu Dragnea ne-au pus pe lista țărilor cu democrații în pericol, mai ales după evenimentele din vara anului trecut, cu corupție tot mai mare și instituții ale statului slăbite, aservite intereselor personale ale unui grup restrâns de politicieni controversați din toate punctele de vedere.
Dumitru Oprea: Nu-mi place să trăiesc în trecut, dar să știți că eu, în perioada aceea, am făcut parte din echipa care a mers în Croația să negociem ultimele faze pentru aderarea Croației la UE. Mă simt bine că am făcut parte din hrisoavele care au consemnat așa ceva. Eram în echipă cu președinta femeilor din Parlamentul European, dar a fost și Oprea din partea Comisiei de Cultură, Educație și Tineret din Parlamentul European. Apoi, eu cred că faptul că tinerii din UE mă nominalizaseră pentru alegerile din 2009 să fiu reprezentantul lor, deși eu nu aveam 20 sau 30 de ani, să le fiu purtător de mesaj, e ceva. Sunt și acum eurodeputați români cu care mă mândresc, dar România de acum are o parte sensibilă ca și eclipsele – adică are o parte care sclipește și o parte întunecată. Eu zic că noi, care am fost totdeauna în partidele de dreapta, am fost cei care au luminat căile binelui din UE.
4. Cum este văzut Iașul la Bruxelles?
Cătălin Ivan: Cred că Iașul are o imagine bună, dar mult sub potențialul orașului nostru. În ultimii ani, Iașul a devenit o destinație interesantă pentru multe companii care caută să investească în Europa de Est. Cu mai mult sprijin din partea autorităților centrale, cu o infrastructură regională mai bine pusă la punct, șansele ca imaginea orașului nostru să fie mai bună ar fi exponențial mai mari.
Dumitru Oprea: Pe plan științific, al cercetării științifice, al premiilor, al parteneriatelor din școală, mai ales pe partea academică, Iașul este tare și s-a înșurubat în timp foarte bine. Deci are o bilă albă.
5. Cum sunt văzuți europarlamentarii români de către colegii lor?
Cătălin Ivan: Fiecare este văzut diferit. Cu siguranță nu este o impresie generală despre europarlamentarii români. Fiecare este responsabil pentru modul în care reușește să se integreze și să lucreze în comisiile de specialitate din care face parte. Avem europarlamentari cu imagine bună, dar și colegi cu imagine mai puțin bună.
Dumitru Oprea: Și în privința europarlamentarilor români eclipsa este la fel. Atunci când sunt oameni care abia așteaptă să spună că doamna X, domnul Y au ”împușcat” nu știu pe cine, că s-au legat de ei și că România nu are imagine, pentru că au avut curajul să înfiereze răul, astfel de colegi nu sunt bine văzuți. Când un reprezentant al social-democraților vine și le spune: ”Oameni buni, potoliți-vă!”, ar trebui să le dea de gândit. Așa sunt văzuți românii, mai ales de către cei din grupurile cărora le aparțin. De exemplu, ALDE este un nucleu care are 100 și ceva de liberali, dar care n-au nimic în comun decât numele din țara lor. Și ați văzut că se pune problema foarte serios să le retragă susținerea celor din ALDE România. Dacă hotărăsc asta cei din grupul ALDE de la Parlamentul European, înseamnă că e grav.
6. V-ar interesa un nou mandat de europarlamentar? De ce?
Cătălin Ivan: Intenționez să candidez pentru un nou mandat pentru că sunt multe proiecte începute și neterminate, dar și pentru că, fiind acolo, pot sprijini mai mult Iașul și regiunea nord-est. Am acumulat suficientă experiență pentru a fi eficient în toate proiectele în care mă voi angaja. Cu ADN voi avea libertatea de a face mai mult decât am făcut fiind în PSD. Am realizat târziu că Moldova nu este o prioritate pentru PSD, cu atât mai puțin Iașul.
Dumitru Oprea: Nu vreau un nou mandat de europarlamentar. Am o măsură în toate. Poate dacă ar fi fost o continuitate – de exemplu, eu m-am bucurat că am intrat în Parlamentul European împreună cu Teodor Stolojan pe listele unui partid care a făcut 8,4 la sută în 8 luni (Partidul Liberal Democrat, n.r.) și am intrat în Parlamentul European pe forțele noastre proprii. N-am fost nici de la PSD, nici de la PNL, nici de la PD, deci este o speranță pentru cei care vor să creeze astfel de partide care să fie stimate și bineînțeles votate. Sunt convins că avem destui tineri formați profesional ca să meargă în Parlamentul European. Am vrea să fie cât mai multe mandate de europarlamentar de la PNL. Din păcate, niciun liberal din Iași sau din Moldova nu va fi pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare. Și mă doare sufletul pentru asta.
7. De ce credeți că autoritățile de la noi nu au reușit să atragă fondurile europene alocate pe diverse proiecte?
Cătălin Ivan: Cred că Iașul a atras printre cele mai multe fonduri europene. Principala problemă este că România nu atrage fonduri europene, iar asta se explică prin disfuncționalități grave la nivelul autorităților naționale de management, adică la nivelul guvernului. Explicațiile pot fi multiple, dar aceasta este altă discuție.
Dumitru Oprea: Nu au reușit să atragă bani europeni pentru că nu au știut ce să facă. Nu știu dacă știți, dar eu am lucrat un an de zile la o carte care se numește ”Fonduri europene pentru România în perioada 2007-2013”, împreună cu colega mea, Gabi Meșniță. Cartea asta a înconjurat țara, a servit și ca model multora care voiau să afle aproape totul despre fondurile europene. Având și la curs un segment de oameni care erau interesați, le-am tot prezentat cartea asta, nu le-am cerut bani pe ea. Guvernul putea să scoată, cu fonduri europene, milioane de exemplare ca să le dea oricui voia. Dar nu. De asta noi nu avem programe, noi am întârziat foarte mult cu realizarea programelor care să poată crea porți deschise pentru proiecte europene. Mi se pare ciudat că, până acum am dat 13 miliarde de euro Uniunii Europene și mai avem de luat peste 30 de miliarde de euro. Sunt bani care ne așteaptă, doar că nu putem să deschidem poarta către ei.
8. Cum apreciați prestația miniștrilor români la Bruxelles din aceste zile?
Cătălin Ivan: Dezastruoasă, umilitoare, lipsită de profesionalism, în măsură să alimenteze toate temerile legate de incapacitatea actualului guvern de a gestiona Președinția Consiliului Europei.
Dumitru Oprea: Jenantă. Și mă abțin de la orice alt comentariu, pentru că ați pus degetul pe rană: prestația miniștrilor români la Bruxelles din aceste zile, pentru că au fost și situații în care s-au prezentat absolut onorabil.
9. Ce va câștiga România de pe urma faptului că deține președinția Consiliului Europei?
Cătălin Ivan: Din păcate, nu va câștiga nimic. În cel mai fericit caz, nu ne vom face foarte tare de râs. Ar fi fost necesară o dezbatere în țară cu mult înainte de preluarea președinției pentru ca România să aibă o viziune clară asupra subiectelor pe care vrea să le impună pe agenda europeană în această perioadă. Nu a existat o astfel de dezbatere, nu ne-am asigurat că vom trimite acolo cei mai pregătiți oameni, prin urmare vom rata această imensă oportunitate.
Dumitru Oprea: Depinde de ea. De exemplu, din necazul Brexit, care înseamnă că România trebuie să gestioneze ieșirea Marii Britanii din UE ar fi putut să joace fantastic dacă ar fi avut parte de oameni înțelepți fie numai pentru a arăta posibile porți deschise și pentru a negocia foarte riguros variante în care să se încadreze Marea Britanie. Nu suntem în stare.
