Captivi într-o lume virtuală

0
341 views
gaming

Jocurile online, noua cocaină virtuală! Dependența de jocurile pe calculator sau telefonul mobil, catalogată drept boală psihică, face tot mai multe victime printre adolescenții și adulții tineri.

Mulți pacienți din cea de-a doua categorie își pierd slujba pentru că sunt ineficienți, iar adolescenții ajung să abandoneze școala, din cauza orelor petrecute în fata unui dispozitiv electronic. Medicii psihiatri au găsit și un nume pentru această nouă boală a secolului în care trăim – gaming addiction.

 

Zeci de copii și adulți tineri, cu vârste care nu depășesc 35 de ani, cer ajutorul medicilor psihiatri pentru a-și trata dependența de telefoane mobile sau jocuri pe calculator. Fie că sunt aduși de părinți – în cazul adolescenților – fie că au devenit conștienți că duc o viată anostă și lipsită de socializare – vorbim aici de cei care au depășit vârsta adolescenței, pacienții primesc tratament, care trebuie continuat și după ieșirea de pe porțile spitalului.

”Să nu ne imaginăm că dacă, de exemplu, un tânăr nu-și face temele sau are o absență-două deja are o problemă, în schimb, dacă pierde anul școlar sau altul își pierde slujba deoarece continuă să tragă gloanțe virtuale, atunci e o problemă. La ora actuală, abordarea legată de dependență nu este legată de abstinență, cât mai mult de fixarea de comun acord a unui program. Adică nu toată ziua bună ziua să stai cu telefonul în mână, să-ți consulți agenda electronică sau rețelele sociale sau să joci jocuri. De cele mai multe ori cei din anturaj sesizează că persoana respectivă nu mai relaționează cu cei din jur, nu mai are performanțele specifice domeniului și vârstei. Evident că ei nu au nevoie de asistență la pat, în schimb necesită evaluare si explorare a posibilității de apariție a unui sindrom de dependență”, spune dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola.

 

În Asia de Sud-Est, China, Japonia, Coreea de Sud – țări extrem de tehnologizate – există așa-numitele lagăre digitale, lagăre de dezintoxicare digitală, niște campusuri în care sunt izolați de orice calculator. Ulterior, sunt reeducați, reintegrați pentru o folosire judicioasă a noilor tehnologii, pentru că realmente ele pot fi utile atâta timp cât nu sunt folosite în exces. La noi încă nu s-a ajuns la acest nivel, iar situația nu este chiar atât de gravă. Părinții pot interveni și impune restricții în privința orelor petrecute în fața unui joc online.

 

Însă, în cazul adulților, situația se complică. ”Putem vorbi la un anumit nivel de dependență de anumite jocuri care reprezintă o explozie de cocaină virtuală în creierul pacientului. Adică sunt extrem de adictive. Și asta înseamnă că pierd contactul cu realitatea – imersia, scufundarea în această lume digitală, această lume extrem de colorată, foarte interesantă și prezentată într-un stil extrem de dinamic, este foarte completă. Sunt descrise cazuri în care tineri și-au pierdut viața, la un moment dat a fost un caz celebru în China în care o tânără și-a pierdut viața după ce a jucat peste 10 zile non-stop jocuri on-line. Poate fi extrem de seducătoare această lume digitală, și poate genera probleme extraordinar de mari în diverse planuri de funcționare”, mai spune dr. Alexinschi.

 

 

Tratament în ambulatoriu…

E clar că acești tineri, copii, care nu se pot dezlipi de calculator sau tabletă pot fi considerați pacienți. Însă nu sunt din cei care stau la pat si primesc perfuzii medicamentoase. ”Tratamentul în sine este ambulatoriu. Adică vorbim de tulburări legate de jocuri care nu necesită spitalizare, dar este clar că o bună parte a celor care nu asimilează de prima dată mecanismul și nu sunt dispuși să producă o schimbare reală de substanță în felul în care interacționează cu noile tehnologii, pot să recadă. Și atunci el necesită tot mai multe cicluri de consiliere, de terapie, de intervenție. Pentru că se bazează pe înțelegere, pe conștientizare, scoaterea la lumină a problematicii și privirea împreună și explorarea ei și analizarea celor mai bune măsuri de schimbare a stilului de viață, al felului în care interacționează cu tehnologia”, a completat dr. Ovidiu Alexinschi.

În cazul copiilor, prevenția este calea prin care aceștia să nu devină subjugați de computer. Există déjà copii de câțiva ani cu tabletele sau telefoanele mobile în mână, sunt ca o prelungire a degețelelor: ”Trebuie învățați de la o vârstă cât mai fragedă că scopul și rolul acestora nu este comunicarea paralelă, o comunicare eficientă interumană se face prin comunicare directă față în față. Este importantă capacitatea de extragere a acestor informații din uilizarea noilor tehnologii ca instrumente de educație, și nu neapărat doar de divertisment. Adică atâta timp cât un tânăr este obișnuit ca tehnologiile să le folosească doar ca mijloc de distracție, nu este în regulă. În schimb, dacă sunt obișnuiți să le folosească ca sursă de informare sau ca sursă de comunicare instantanee prin intermediul mailului sau mesageriei, atunci pot fi extrem de utile pentru formarea lor”.

 

… și la urgențe

 

Numărul adulților care cer ajutorul medicilor psihiatri de la spital este ceva mai mic, pentru că mulți preferă să meargă la cabinetele private și să ceară ajutorul.

În cazuri extreme, adulții ajung și în unitățile de primiri urgente, în special la Spitalul de Neurochirurgie. Sunt adevărate drame, pacienții ajung epuizați, cu crize convulsive, și au nevoie de evaluare imagistică și biologică și de tratament injectabil în vederea restabilirii funcțiilor vitale. Alți pacienți sunt obosiți, stresați, extrem de nervoși, anxioși, cu tulburări cardiace, care se plâng de dureri de cap, nu pot respira, și au palpitații. ”Mulți dintre ei ajung și la excese ponderale, tulburări metabolice, legate tocmai de imobilizarea prelungită în fața calculatorului. Au fost cazuri letale, oameni care nu s-au mai putut desprinde de calculator câte 10-12-15 zile, și care au ajuns cu sindrom de deshidratare, cu tulburări metabolice importante necesitând internarea în terapie intensivă. Cum putem preveni? E frumos afară, avem educație pentru sănătate. Închideți din când în când telefoanele mobile și vorbiți cu oamenii față în față”, ne îndeamnă dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar la Spitalul de Neurochirurgie din Iași.

 

În țara noastră, statistiticile spun că unul din cinci copii primește o tabletă sau un telefon mobil de la părinți. România este în topul țărilor cu cei mai mici utilizatori de tehnologie, la mare distanță de Franța, Germania sau Anglia. Organizatia Mondiala a Sănătății a catalogat dependența de jocuri pe calculator drept boală psihică. Dar la noi, statul nu decontează terapia și consilierea acestor persoane dependente de jocurile online sau offline.