Basarabia la o suta de ani după Marea Unire

În aceste zile de sărbătoare națională, românii se întorc la vatră și deapănă ce au obținut în acești o sută de ani de la reîntregirea României. Aflați la Iași, orașul care a fost martorul unirii și făuririi României contemporane, ne amintim și noi că unirea a pornit din această parte de țară, mai exact de la Bălți, un oraș basarabean, aflat la 87 de km de Iași, și s-a finalizat la 1 decembrie, la Alba Iulia. Nu uităm că după cel de-al Doilea Război Mondial, România pierde o parte din teritoriile sale. La o sută de ani după Marea Unire, vă invit să vedem cum o mai duc azi basarabenii.

0
352 views
harta-romaniei

Acum o sută de ani, Ion Inculeț, omul politic basarabean care fost unul dintre principalii artizani ai unirii Basarabiei cu România, descria cel mai bine moldovenii de pe malul stâng al Prutului.  

 

“Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării la votarea Unirii, 25 iunie 1918: ”Vă atrag atențiunea că în Basarabia moldovenii sunt aproape 70%, poate mai puțin, dar aproape 70%; toți românii aceștia, toți moldovenii aceștia, mai cu seamă sunt țărani, pătura conducătoare mai toată este străină. Proprietarii mai toți sunt străini, funcționarii mai toți sunt străini, meseriașii mai tot sunt străini, așa că moldovenii nu puteau să aibă consimțământul lor, nu puteau să aibă concursul păturii conducătoare în mișcarea națională. Aceasta a fost nenorocirea noastră. Dar țărănimea, norodul basarabean a știut să-și găsească drumul.”

 

După o sută de ani, 73 % dintre basarabeni spun că sunt moldoveni, la care se mai adaugă 7% basarabeni care spun că sunt români. Așadar, populația Basarabiei de azi este majoritară de etnie română, indiferent de viziunea politică și sentimentele pe care le au față de România.  

 

Cum trăiesc azi basarabenii

Basarabenii de azi o duc greu, iar acest lucru se vede cu ochiul liber din cifrele Biroului de Statistică al Republicii Moldova. În anul 2017, guvernul de la Chișinău calcula că un moldovean de la est de Prut poate să trăiască cu un minim de existență de doar 95 de euro pe lună. Moldovenii de la sate cică ar putea supraviețui și cu mai puțin, minimul de existență pentru cei din rural fiind calculat la doar 90 de euro pe lună, aceiași sumă fiind calculată și pentru un  copil.

Cifrele ne arată că veniturile disponibile ale basarabenilor sunt departe de media europeană și departe de veniturile medii disponibile românilor aflați la vest de Prut. În medie, un moldovean are venituri lunare de puțin peste 115 euro, o sumă ce depășește cu doar 20 % minimul de existență calculat de executivul de la Chișinău. Totodată, salariul mediu pe economie în Republica Moldova a înregistrat anul trecut cifra de 292 de euro pe lună.

Cât de mulți basarabeni sunt și câtă forță de muncă mai este în Republica Moldova

Datele ultimului recensământ din 2014 spun că între Prut și Nistru ar mai fi acum puțin peste 2,8 milioane de cetățeni. O scădere drastică prin comparație cu anul 1991, atunci când se calcula că în Republica Moldova ar fi 4,3 milioane de oameni. Totodată, guvernul de la Chișinău spune că are o populație activă economic de aproape 1,4 milioane persoane, dintre care sunt ocupați în câmpul muncii peste 1,3 milioane de cetăţeni. Dintre cei care sunt apți de muncă nu există o disparitate de sex, fiind 50,4% femei și 49,6% bărbați. Totodată, moldovenii de la oraș înregistrează o proporție mai mică de ocupare a unui loc de muncă prin comparație cu cei din mediul rural, proporția fiind de 39,5% în mediul urban ți 60,5% în mediul rural.  

 

Cei mai mulți basarabeni muncesc în sectorul agricol, fiind înregistrată o proporție de 40 la sută din totalul celor care au un loc de muncă. Din rândul acestora, 51 la sută (sau 20,6% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu.

În afara sectorului agricol muncesc alți 806,0 mii basarabeni. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 10,9%, iar în construcții 4,9%. În sectorul de servicii activează alți 593,7 mii de moldoveni.

 

Educația și cultura între Prut și Nistru

Numărul de școli scade de la an la an. În anul 2017, în Republica Moldova au rămas  înregistrate 1.243 de instituții de învățământ în ciclul primar, gimnazial și liceal. În școli învață acum peste 335 de mii de elevi.  

 

Totodată, în Moldova de la est de Prut sunt 29 de instituții de învățământ superior, dintre care 19 sunt de stat și 10 sunt private. Majoritatea instituțiilor de învățământ superior îşi au sediul în municipiul Chișinău – 25 unităţi şi câte 1 unitate – în municipiile Bălţi, Cahul şi Comrat, şi orașul Taraclia. Din păcate, la fel ca numărul de elevi, în Republica Moldova se atestă o micșorare a numărului de studenți.  În 2017, numărul de studenți era de 65,5 mii persoane (exclusiv străini), înregistrând o diminuare cu 12,3% comparativ cu anul de studii 2016/2017.
În medie, la 10 mii locuitori revin 185 studenți din instituțiile de învățământ superior.

 

Sistemul de biblioteci peste Prut cuprinde o rețea de 2720 de unităţi în 2017. Totodată, la Chișinău se publică anual în jur de 2,5 milioane de cărți, dintre care 2 milioane sunt în limba română. Numărul de cărți tipărite în limba română e cu mult mai mic ca cel din anul 1995, atunci când se tipăreau peste 18 milioane de exemplare în română.

 

E important de menționat faptul că a scăzut foarte mult în acești ani și numărul ziarelor publicate în limba română. Acum între Prut și Nistru se publică 131 de ziare, dintre care în limba română sunt doar 66, chiar dacă populația majoritară este vorbitoare de limbă română și prin 2009, în Republica Moldova existau 109 ziare în limba română.

 

E o situație dezastruoasă în Republica Moldova și la capitolul cinematografe. În 1995 existau 671 de cinematografe, iar în 2017 sunt doar 11. Aici se mai adaugă faptul că, în majoritatea acestor cinematografe sunt rulate filmele și desene animate dublate în limba rusă. Abia în ultimii ani, prin lege, distribuitorii de filme sunt obligați să subtitreze filmele în română.

 

Turismul în Republica Moldova

Din cei peste 15.000 de turiști şi excursioniști străini, care au vizitat Republica Moldova în 2018, cei mai mulți vin din România, aceștia însemnând peste 18% din numărul total de turiști ajunși la est de Prut. Restul turiștilor interesați de Moldova de est sunt din Austria (9,7%), Germania și Federaţia Rusă (cîte 9,1%), Ucraina (6,8%), Polonia (6,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,2%), Olanda (3,0%), China (2,9%), Italia (2,8%), Japonia (2,4%), Letonia (2,3%), Finlanda și Statele Unite ale Americii (cîte 2,1%), Turcia (1,9%), Belarus, Israel și Bulgaria (cîte 1,3%), Elveția, Franța și Estonia (cîte 1,2%), Slovenia și Belgia (cîte 0,9%).

 

E îmbucurător faptul că în acest moment, în Republica Moldova exista cel mai mare număr de muzee din câte a avut după ruperea de Uniunea Sovietică. Turiștii ajunși pot vizita cele 126 de muzee, iar anual, sunt făcute 800 de mii de vizite.


Unde exportă moldovenii mărfurile și cu cine fac cel mai mult comerț

În 2017, din Republica Moldova au plecat mărfuri în valoare de 2.425,1 mil. dolari  SUA, volum superior celui realizat în anul 2016 cu 18,6%. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1.640,7 mil. dolari SUA, ceea ce înseamnă 67,7% din total exporturi. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat 1.596,9 mil. dolari SUA, deținând o cotă de 65,8% în total exporturi.

De mai mulți ani România a devenit principalul partener unde moldovenii pot să-și exporte produsele. Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă majorarea exporturilor în România cu 17,1%.

 

Moldovenii exportă tot mai puțin în țările fostei Uniuni Sovietice. Țările Comunității Statelor Independente au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 19,1%, ce corespunde unei valori de 462,9 mil. dolari SUA. Federația Rusă a devenit o piață tot mai puțin interesantă pentru moldovenii de la est de Prut, fiind abia pe locul patru într-un top al țărilor unde ajung mărfurile moldovenești.

 

Totodată, Republica Moldova importă în ultimii ani mărfuri în valoare totală de 4.831,4 milioane de dolari SUA. Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene s-au cifrat la 2.389,1 milioane de dolari SUA, deținând o pondere de 49,4% în totalul de importuri. Importurile de mărfuri provenite din țările fostei Uniuni Sovietice au avut o valoare de 1.206,1 milioane de dolari SUA, care echivalează cu o cotă de 25,0% în total importuri. Și la capitolul importuri relația dintre România și Republica Moldova este una foarte strânsă și mereu în creștere. Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2017, relevă creșterea importurilor din România cu 25,9%. Suma totală a mărfurilor românești care au ajuns în Republica Moldova în 2017 este de 694 milioane de dolari SUA.

 

La o sută de ani de la Marea Unire, Republica Moldova înregistrează un decalaj considerabil în evoluția exporturilor și importurilor, care a determinat acumularea în anul 2017 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 430,5 mil. dolari SUA. Cu țările Uniunii Europene (UE-28) balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 792,2 mil. dolari SUA, iar cu țările CSI – de 743,2 mil. dolari SUA.

 

Chiar dacă multe din cifrele prezentate ne arată situația precară a celor dintre Prut și Nistru, închei prin a reaminti că, în anul Centenarului, 80 la sută din populația băștinașă a Republicii Moldova sunt etnici români. Mulți dintre ei deja și-au redobândit cetățenia română, iar alte zeci de mii așteaptă ca România să-i recunoască drept cetățeni români.

La mulți ani, România! La mulți ani românilor!