Iulian Chifu: Traian Băsescu apără dezideratul unirii, nu văd aceeași îndărătnicie și voință politică la Liviu Dragnea

0
4.400 views

În spațiul public se vorbește despre o legătură între PSD și Partidul Democrat din Moldova, dar există și niște teme comune la Chișinău și București. Despre importanța acestor subiecte am discutat cu Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, un fin cunoscător al realităților din Republica Moldova.

 

S-a vorbit mult, la București și Chișinău, că ar exista o relație apropiată între PSD și PDM. Cât de vizibilă mai este această apropiere între cele două formațiuni politice?

 

Iulian Chifu: Sunt formațiuni politice din aceeași familie europeană, S&D. Relația între partide din aceeași familie politică se reflectă cu precădere în susținere politică europeană, dar și pe linie bilaterală. Este vorba despre o formă de colaborare directă, politică, între două formațiuni politice, care dublează sprijinul României pentru Republica Moldova, care e unul constant, indiferent de cine e la guvernare de o parte și de alta a Prutului. Cu o singură condiție: reformele democratice spre integrarea europeană a Republicii Moldova, obiectiv înscris în Strategia Națională de Apărare a României, document valabil pe actualul mandat prezidențial, până în 2020.

 

Evenimentele din 26 august – 2 septembrie, au arătat o răceală a instituțiilor moldovenești față de cetățenii români veniți să participe atât la Marșul Centenar, cât și la sărbătoarea Ziua limbii române. Unii dintre ei au văzut un șir de cetățeni români, care nu aveau tangență cu aceste evenimente, dar care au semnalat că n-au putut trece în Republica Moldova. Cum a reacționat Bucureștiul?

 

Iulian Chifu: În ceea ce privește România, există reguli europene certe și angajamente la care Republica Moldova e parte. E vorba despre libera circulație fără vize a cetățenilor români (și a celor din Republica Moldova) de o parte și de alta a Prutului. E o regulă a cărei încălcare e inacceptabilă. Există posibilitatea ca, într-adevăr, să existe probleme individuale cu un cetățean român sau altul. E o opțiune individuală, iar posibilitatea interdicției de intrare e fezabilă și legală, la nivel individual, în condițiile legii și cu motivații foarte clare, cu argumente puternice.

În cazul unui grup, e inacceptabil să nu primești în grup un număr de cetățeni fără motivație. Din câte am înțeles, MAE român a chemat imediat la consultări pe Ambasadorul Republicii Moldova la București și i-a pus în vedere că trebuie să aibă o motivație pentru blocarea grupului ce se afla în deplasare spre Chișinău. De aici și deblocarea situației, cu interdicția aplicată unui cetățean român pentru injurii, parcă, aduse autorităților. George Simion are căile de atac legale, în instanță, pentru această interdicție de intrare. De altfel el a mai fost în această situație și a mai câștigat odată împotriva unei asemenea interdicții.

Sperăm ca asemenea situații să nu se mai repete. Deja semnalarea e clară, regulile sunt clare și cunoscute de autoritățile Republicii Moldova iar libera circulație e garantată tuturor cetățenilor, în condițiile legii și acordului de liberă circulație fără vize, în cazul cetățenilor Republicii Moldova, și a deciziei unilaterale a Chișinăului de a acorda libera circulație fără vize cetățenilor din statele UE.

 

Mai mulți observatori ai vieții politice de la Chișinău spun că liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, s-ar inspira deseori în deciziile pe care le ia de la liderul PSD, Liviu Dragnea. Putem afirma că există o asemănare în modul de a acționa a celor doi?

 

Iulian Chifu: Nu aș face nicio legătură între cei doi. În primul rând că acționează în state distincte, cu reguli diferite. România e stat membru al UE și al NATO, are o societate civilă bine dezvoltată, are instituții solide, are un sistem împotriva corupției dezvoltat care l-a condamnat deja o dată definitiv cu suspendare pe Liviu Dragnea, pentru furt la referendum, furt de voturi, apoi a doua oară, în primă instanță, la 3 ani și șase luni închisoare cu executare pentru corupție, fiind în curs de judecată a recursului.

Vladimir Plahotniuc nu e pus sub acuzare în nici un caz, a fost cercetat în România, dar nu în Republica Moldova. În plus, presiunea și criteriile pentru un stat membru sunt mult mai dure și stricte, iar condiționările mult mai importante, la nivel european. România va fi discutată în Parlamentul European, se discuta chiar de o rezoluție, în plus, perspectiva deținerii Președinției rotative a Consiliului UE anul viitor ridică ștacheta pentru responsabilitatea tuturor conducătorilor. În plus, societatea românească are forța să reacționeze, am văzut-o și la Ordonanța 13, și la 10 august, instituțiile statului funcționează, ba chiar presiunea are efecte și în interiorul partidelor, și am văzut ultima scrisoare a disidenței din interiorul PSD și relevanța acestei mișcări care limitează eventuale gesturi arbitrare a unui conducător de partid sau altul.

 

Vedem pe ambele maluri ale Prutului o atitudine rece față de cetățenii aflați în diasporă, inclusiv atunci când aceștia cer revizuirea condițiilor pentru participarea la vot a cetățenilor din afara țării. De unde vine frica politicienilor români și moldoveni pentru diasporă?

 

Iulian Chifu: Nu cred că se manifestă o asemenea frică. E o responsabilitate de a asigura dreptul la vot și exercitarea acestui drept, în condițiile legii. Am văzut cât a costat o asemenea abordare la alegerile prezidențiale din România în primul tur, și reacția populației în turul doi de scrutin, cu victoria zdrobitoare a lui Klaus Iohannis.

În cazul Republicii Moldova, mai apare o problemă în plus, faptul că o mare parte din cetățeni se află la muncă într-un stat neeuropean, greu de calificat ca având urme de democrație, acolo unde pot fi manipulați sau constrânși să exercite dreptul la vot mai degrabă în favoarea statului gazdă decât în acord cu propriile opțiuni. Cum regulile sunt unanime peste tot în lume, e o problemă și aici modul de derulare a votului. Asta ar fi singura nuanță de adus. Dar dreptul la vot e asigurat de Constituție, și în limita resurselor, în baza legii, trebuie să poată fi exercitat decent de orice cetățean.

 

Guvernarea PSD are vreo viziune politică legată de Republica Moldova? Există ceva diferit în politica aplicată până acum de București față de Chișinău?

 

Iulian Chifu: Nu pot comenta asemenea elemente care țin de politica de partid a PSD. Nu am sesizat elemente specifice, în afara celor naționale, consacrate. Dar e bine ca aceste aspecte să fie prezentate de cei în cauză.

 

Subiectul familiei tradiționale este prezent în discursul public al lui Liviu Dragnea, care iată că a reușit organizarea unui referendum cu o temă legată de ce este familia tradițională, dar și în discursul președintelui moldovean Igor Dodon. Ce îi unește și ce îi diferențiază în acest demers de promovare a familiei tradiționale pe cei doi?

 

 

Iulian Chifu: Greu de spus. Sper că măcar originea să nu fie aceeași, Kremlinul, și chiar să creadă cei doi în familia tradițională. Subiectul referendumului prefer să nu-l ating pentru simplul fapt că eu consider că nu e un subiect politic. Că ține de familie, casă, sufletul oamenilor și nu trebuie să fie politizat și să devină subiect de testare a furtului de voturi la urne, fără verificarea electronică a identității și votului multiplu, sau subiect de victorie electorală care să fie clamată de cineva în viitor. În rest, cred că sunt suficient de multe comentarii pe fond în materie. Eu prefer să nu discut acest aspect. Pentru mine nu există un referendum pe această temă și nu voi merge, firește, să votez nimic.

Liviu Dragnea a fost cel care a propus parlamentarilor români să voteze pentru Declarația celebrării Basarabiei cu Țara Mamă, România, din 27 martie 2018. Cât de mult este adeptul dizederatului unirii liderul PSD? Nu este doar un discurs politic pentru a culege voturile basarabenilor?

Iulian Chifu: Uitați-vă la consecvența acțiunii. Dacă liderul PMP, fostul Președinte Traian Băsescu apără acest deziderat, nu văd aceeași îndărătnicie și voință politică la Liviu Dragnea. Declarația e un gest normal și a fost votată în cvasiunanimitate în Parlamentul României.

 

Unul dintre politicienii români, prezenți activ în Republica Moldova, este Traian Băsescu. În acest moment este incertă situația legată de cetățenia moldovenească a fostului președinte. Putem avea incredere în justiția moldovenească sau totuși soarta cetățeniei lui Traian Băsescu va rămâne o decizie politică și o înțelegere între Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon?

 

Iulian Chifu: Există o decizie definitivă astăzi, din câte am înțeles, de respingere a procesului menit să ducă la recuperarea cetățeniei Republicii Moldova acordată fostului Președinte al României, Traian Băsescu. Nu cred că e un gest de forță. Igor Dodon nu demonstrează că e un președinte puternic când a retras cetățenia prin decret președintelui Băsescu, pentru că a eliminat artificial un concurent, pe cineva ce putea candida în Republica Moldova. Nu știu dacă își dorea acest lucru Președintele Băsescu, dar cert e că eliminarea artificială a unui contracandidat prin metode birocratice subliniază slabiciunea contracandidatului politic, oricare ar fi acela.