Un fost coleg ziarist spunea despre Tudorel Toader că “respiră mafie”. Eu cred însă că respiră barbut sau alba-neagra. Tot un combinator mărunt, pus pe căpătuială de doi lei rămâne acest Tudorel Toader, la fel ca mulți alți ieșeni care au ocupat funcții vremelnice pe la ministere și alte instituții ale ”aparatului central”. Omul atâta poate și atâta face. Iată cam care este anvergura ministrului Toader, pe care mulți s-au repezit să-l pupe-n cur, că doar e de-al nostru, de la Iași. Aflăm din paginile unui cotidian central că fiul său, notar și cadru didactic la o universitate privată, profită de faptul că tăticul este supendat din funcția de rector pe perioada în care se află “în delegație” la Ministerul Justiției. Prin urmare, junele Toader vrea să se angajeze la Universitatea Cuza. “Printre condiţiile de participare este şi aceea ca niciun candidat să nu se afle în relaţie de rudenie, până la gradul IV, cu cineva din conducerea universităţii. Această interdicţie este prevăzută la articolul 17 al Codului de etică al instituţiei.
Ionuţ Alexandru Toader a terminat Facultatea de Drept în anul 2011, dar până acum nu s-a putut înscrie la vreun concurs în universitate deoarece tatăl sau era decan sau rector”, ne explică Evenimentul Zilei cum vrea micul prinț să dribleze legile și regulile în spiritul șmecheriei românești care mocnește în fiecare dintre noi.
Nu are rost să mai bat și eu câmpii și să spun că Toader jr., dacă ar fi vreo valoare în domeniu, se afla de mult la vreo catedră de Drept de prin București sau de la altă universitate cu prestigiu din țară. Atât a putut domnul Toader: ”Puiuț, fugi repede la concurs, acum cât tati este plecat și încă se mai poate ”
Și drept dovadă că nu mă iau de domnul Toader ca boala de om sănătos, reamintesc că actualul Ministru al Justiției s-a aflat într-un conflict similar de interese, dar mai bănos, cu doamna sa, Elena Toader, căreia i-a aprobat o bursă de 1.000 de euro pe lună. Bani pe jos, ca la barbut!
Și încă una din popor, de pe vremea când Tudorel Toader mergea la chiolhanurile organizate de Relu Fenechiu, pe atunci ”baron liberal” cu un picior la intrarea în pușcărie, nu la ieșire, cum e azi. Pe atunci Tudorel Toader era judecător la Curtea Constituțională, iar Gheorghe Nichita i-a aprobat în doi timpi și trei mișcări construcția vilei de pe strada Pinului, gard în gard cu reședința fostului prim-secretar de județ, în prezent stabiliment de popi, adică protoieratul episcopiei Iașului, dacă zic bine. La final, pentru ca rahatul să fie cu moț, tot Nichita a aprobat montarea unei bariere la intrarea pe stradă, pentru că, cel mai probabil, domn’ judecător era deranjat de mașinile studenților ce parcau sub geamul său. Nu mă credeți, bateți pe Google!
Tudor LEAHU
