Peste 1,6 milioane de alegători moldoveni s-au prezentat la urne, dintre care 133.967 de persoane au votat în secţiile din străinătate, până la ora 22.00.
Liderul PSRM a primit peste 834.869 de voturi, în vreme ce rivala sa proeuropeană a adunat peste 758.466 de sufragii.
Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova: „Voi fi preşedintele tuturor!“
„Stimaţi concetăţeni, stimată oponentă politică, cu toţii am înteles că în această campanie noi am învins. La momentul când am trecut de 820.000 de alegători, noi am depăşit limita de 50+1. Vreau să le mulţumesc tuturor cetăţenilor Moldovei care mi-au încredinţat votul şi viitorul acestei ţări. Eu înţeleg foarte bine responsabilitatea, înţeleg că nu va fi simplu, dar vă promit că voi fi preşedintele tuturor, şi celor de dreapta, şi de stânga, şi celor care vor în UE, şi al celor care vor cu Rusia. Maia Sandu, vreau să vă feliciti pentru un rezultat bun, pentru o campanie dură, dar bună, însă acum vă rog, haideţi să calmăm spiritele. Nu avem nevoie de ură în societate. O să iau în calcul toate cerinţele dumneavoastră, haideţi să liniştim spiritele. Haideţi să recunoastem că diferenţa este destul de mare. Iesiţi cu un mesaj, sunt gata să avem o întrevedere. Eu vă stimez pe fiecare chiar dacă aţi votat împotriva mea, dar începând de azi sunt şi preşedintele dumneavoastră”, a declarat Dodon după anunţarea rezultatelor preliminare.
Sandu: Sute de oameni nu au putut vota în diaspora. E inadmisibil!
Maia Sandu a declarat, duminică seară, că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat în străinătate, unde, duminică, în mai multe secţii de votare buletinele de vot s-au epuizat. În plus, aceasta a reclamat actele de violenţă la care au fost supuşi alegătorii şi a cerut demisia ministrului de Externe şi a preşedintelui CEC: „Le mulţumesc cetăţenilor care şi-au facut datoria civică, aţi demonstrat astăzi o mobilizare extraordinară. În special le mulţumesc celor din diaspora, care au parcurs sute de kilometri pentru a ajunge la secţiile de votare şi care au aşteptat ore în şir la coadă. Din păcate, alegerile au fost organizate prost. Am solicitat autorităţilor să suplimenteze numărul de buletine şi să deschidă noi secţii de votare în Franţa, Italia, România. Solicitările noastre au fost ignorate. În consecinţă, astăzi, buletinele de vot s-au terminat la Londra, la Bologna, la Bucureşti, la Paris. Sute de oameni nu au putut să voteze. Această situaţie este inacceptabilă. Autorităţile Republicii Moldova au încălcat dreptul constituţional al cetăţenilor. Cerem să se investigheze ce s-a întâmplat cu cele 6.000 de buletine destinate pentru două secţii din Portugalia. Avem şi cazuri de violenţă şi de cumpprare a voturilor, cu implicarea reprezentanţilor administraţiei publice locale. Analizăm aceste incidente şi aşteptăm rapoartele observatorilor. Acum avem o sarcină importantă: să ne păstrăm calmul şi să supraveghem procesul de numărare a voturilor. Vom rămâne vigilenţi până la capăt“.
Rezumatul unei duminici decisive
Cei mai activi alegători au fost, la fel ca în primul tur, cei cu vârsta cuprinsă între 56 şi 70 de ani, tinerii lăsându-să în continuare aşteptaţi. Pe de altă parte, însă, diaspora s-a mobilizat într-un mode neaşteptat. Peste 110.000 de moldoveni plecaţi în străinătate au votat, până la ora 18.00, la cele 100 de secţii de votare deschise peste hotare, cei mai activi fiind cei din Italia, România, Franţa şi Federaţia Rusă. Moldovenii din SUA au ieşit şi ei în număr mare la vot, secţiile de votare de peste Ocean fiind deschise spre seară, ora Moldovei.
Transnistria, suspect de activă
Sute de maşini cu numere transnistrene au fost observate, duminică, la cele două secţii de votare din Varniţa, iar la mii de oameni, angajaţi ai întreprinderilor din Bender şi Tiraspol, li s-au verificat fişele din buletin, pentru a vedea dacă au votat. O prezenţă mai activă la vot faţă de turul întâi s-a observat şi la Rezina. De altfel, prezenţa energică la vot din partea cetăţenilor moldoveni din stânga Nistrului a fost observată şi de CEC. Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor preşedintelui au semnalat cu îngrijorare că au fost raportate cel puţin 164 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor, creşterea numărului de acte de violenţă sau intimidare a alegătorilor, cazuri de prezenţă nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în apropierea secţiilor de votare, precum şi a rândurilor de alegători la cel puţin 10 secţii de votare din afara ţării.
Diaspora protestează: buletine de vot epuizate în marile oraşe din Europa
Cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, în mai multe secţii de votare din marile oraşe ale Europei buletinele de vot au fost epuizate. După ce au stat mai multe ore la coadă, moldovenii s-au trezit în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot şi au început să protesteze. Aşa s-a întâmplat în oraşe ca Londra, Bologna, Dublin. Preşedintele CEC, Alina Russu, a declarat în cadrul conferinţei de presă de la ora 19.00 că membrii Comisiei Electorale Centrale au constatat „o mobilizare fără precedent a cetăţenilor Republicii Moldova atât în ţară, cât şi în străinătate. CEC va analiza neapărat situaţia creată pe parcursul zilei de azi şi va veni cu propuneri pentru ajustarea legislaţiei în vigoare“. De asemenea, Russu a declarat că şi în alte câteva secţii de votare din străinătate numărul buletinelor de vot a ajuns la limită: în Bologna, Moscova, Bucureşti şi Paris“.
Cetăţenii moldoveni stabiliţi în Canada s-au mobilizat în număr dublu la vot comparativ cu turul întâi de scrutin. Reprezentanta diasporei din Canada, Ala Mândâcanu, a declarat că, pe fundalul prezenţei sporite la urne, la secţia de votare din Montreal ar putea să nu ajungă buletine de vot. „Riscăm până la 18.00-19.00 (ora locală, n.r.) să epuizăm toate buletinele de vot”, a declarat Ala Mândâcanu. Potrivit acesteia, dacă acest lucru se va întâmpla, oamenii vor fi îndemnaţi să meargă la vot la celelalte două secţii de votare deschise în oraşele Ottawa şi Toronto, la aproximativ două ore de mers cu maşina.
Moldoveni din California, uniţi duminică pentru a schimba ceva acasă. FOTO: Oleg Ciubotaru
„În calitate de autoritate electorală, vom depune un maxim efort ca numărarea voturilor şi centralizarea rezultatelor să fie un proces transparent“, a mai spus Russu. Vizavi de faptul că, duminică seara, Maia Sandu a anunţat că cere demisia ministrului de Externe şi a preşedintelui CEC, Alina Russu, preşedintele CEC a refuzat să comenteze solicitarea canditatei proeuropene. „Nu voi comenta declaraţiile politice“, s-a limitat Russu să declare. Maia Sandu a cerut cele două demisii după ce mii de cetăţeni nu şi-au putut exercita dreptul la vot, pe motiv că în unele secţii de votare s-au epuizat buletinele de vot. „Oamenii din diaspora stau în rânduri enorme pentru a vota! Dragii noştri, în unele secţii de votare din afara ţării numărul buletinelor de vot e pe sfârşite. Nu plecaţi. Iar pentru fiecare vot obstrucţionat în afara ţării, sunaţi acasă şi aduceţi două voturi aici, în ţară! Nu pot ei fura cât putem noi vota“, a declarat Maia Sandu.
Cine este Igor Dodon, noul preşedinte al Republicii Moldova
Igor Dodon (41 de ani) s-a născut în Sadova, Călăraşi, este căsătorit şi are trei copii. A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat şi Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice.
Igor Dodon a fost ministru al Economiei în anii 2006-2008 în Guvernul Tarlev. În Executivul următor, condus de Zinaida Greceanîi, Dodon şi-a păstrat portofoliul, dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, el a fost ales deputat din partea PCRM, iar în noiembrie 2011 a părăsit formaţiunea şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor, al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an.
La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon s-a duelat cu Dorin Chirtoacă în turul doi al scrutinului pentru funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat peste 50 la sută din voturi, iar Dodon, puţin peste 49 la sută. În perioada 2012 şi 2014, Igor Dodon a organizat periodic proteste, cerând demisia primarului Dorin Chirtoacă. Ulterior, el a pledat pentru un referendum de demitere a edilului Capitalei.
În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Ulterior, însă, Dodon a declarat că regretă votul său pentru Timofti.
Apropierea de Rusia
Igor Dodon nu a ascuns preferinţa pentru o relaţie privilegiată a Moldovei cu Rusia, chiar şi în detrimentul celei cu Uniunea Europeană. În 2014, Dodon a vorbit despre necesitatea ca Moldova să renunţa la Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE pentru a pune capăt blocării exporturilor de produse agroalimentare din Moldova către Rusia. Astfel, anularea Acordului a fost unul din punctele programului cu care PSRM s-a prezentat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. „Exporturile pot şi vor fi reluate în Federaţia Rusă după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Şi acest lucru depinde direct de decizia guvernării care va fi aleasă. Trebuie să înţelegem că atât timp cât Acordurile care au fost semnate cu UE nu vor fi anulate, şanse de a reveni pe piaţa rusă sunt mici”, spunea Dodon în 2014.
Doi ani mai târziu, poziţia lui Dodon a rămas neschimbată. Astfel, la ultima confruntare televizată cu Maia Sandu, el a şi-a exprimat din nou orientarea spre Rusia. ”Prima vizită pe care o voi face în calitate de preşedinte va fi în Rusia, unde voi discuta două probleme: reluarea exporturilor şi rezolvarea problemelor migranţilor. Trebuie să le asigurăm condiţii normale de muncă. Fără piaţa rusă, economia Moldovei nu va rezista”, spunea Dodon.
Declaraţii şi promisiuni din campania electorală
Igor Dodon a promis că dacă va fi ales preşedinte va anula examenul de bacalaureat pentru liceeni, considerând că toţi elevii trebuie să termine studiile medii şi că bacalaureatul va fi obligatoriu doar pentru cei care doresc să-şi continue studiile peste hotare. El a făcut aceste declaraţii în contextul în care a acuzat-o pe Maia Sandu că este vinovată de sinuciderea a 400 de elevi în perioada în care a condus Ministerul Educaţiei. Dodon a susţinut că rata ridicată de sinucideri are drept cauză reformele implementate de Maia Sandu, inclusiv prin introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat.
Dodon a mai promis că va insista ca istoria României să fie scoasă din programa şcolară şi înlocuită cu istoria Republicii Moldova.
În ceea ce priveşte relaţia cu România, Dodon a susţinut că îşi doreşte relaţii bune cu România, dar va fi categoric „împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova”.
“Românii sunt prietenii noştri, sunt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Niciodată nu am fost anti-român şi niciodată nu voi fi anti-român”, a insistat socialistul. “Eu sunt pentru relaţii bune cu România, dar voi fi categoric împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova, cum este Maia Sandu. Unioniştii în Republica Moldova nu au nicio şansă”, a avertizat el.
El susţinea că primul decret pe care îl va semna, dacă va câştiga alegerile, va viza miliardul furat. “Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci”, spunea Dodon în campania electorală.
Lupta împotriva celor care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România se află, de asemenea, pe agenda lui Dodon. “Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”.
De asemenea, el a insistat pe necesitatea neutralităţii Republicii Moldova, susţinând că trupele ruse vor pleca doar după rezolvarea conflictului din Transnistria şi că războiul a pornit de la unioniştii ca Maia Sandu.
Rolul preşedintelui este important în Republică Moldova, acesta având dreptul de a întoarce legi în Parlament, de a dizolva legislativul în unele condiţii şi de a numi premierul. Preşedintele moldovean a fost ales, până în acest an, în mod indirect, adică prin votul parlamentarilor după alegerile legislative. Curtea Constituţională a decis însă în 4 martie reîntoarcerea la votul direct pentru desemnarea preşedintelui şi a declarat neconstituţională modificarea anterioară din 2000.
