Când Constituția e putredă și Curtea Constituțională pute

0
76 views

Nu am pregătire juridică. Am ezitat să scriu acest text. Îl scriu pentru că, în accepțiunea mea, Constituția reprezintă contractul cadru dintre popor și politicieni.

 

Neavând vârsta legală, nu am avut dreptul să votez Constituția din anul 1991. În 2003, când aveam dreptul să o fac, nu am votat revizuirea Constituției pentru că cineva mai inteligent decât mine mi-a explicat că țării i se servesc gogoşi. Așadar, ca mulți alții dintre voi, m-am trezit, fără să vreau, parte a unui contract. Cu sau fără pregătire juridică, cu toții avem dreptul să ne dăm cu părerea despre legea fundamentală, pe care alții ne-au impus-o.

 

Moise Guran este printre puținele voci cu greutate din spațiul public care a explicat că decizia Curţii Constituţionale privind „abuzul în serviciu” este o portiţă de scăpare, deschisă şmechereşte, pentru cei acuzaţi de acest lucru. Ambiguitatea Curţii e fenomenală: pe de o parte admite excepţia de constituţionalitate, adică abuzul în serviciu este neconstituţional, pe de  altă parte el ar fi constituţional dacă s-ar indica în mod clar legea încălcată. Adică poţi fi, în acelaşi timp, atât virgin cât şi parţial virgin. Mii de infractori acuzaţi vor putea să solicite  modificarea rechizitoriului, adică indicarea cu exactitate de către procurori a legilor încălcate, ceea ce e mult mai dificil decât încadrarea veche pe abuz în serviciu, care făcea referire doar la “îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu“. Astfel, judecătorii vor decide după cât de virgin sau parţial virgin vor consideră că este abuzul.

 

Pot admite că judecătorii de la Curtea Constituţională au sacrificat o parte din munca procurorilor de până acum ca, pe viitor, această infracţiune să fie limpede. În cazul jurnalistului Liviu Avram nu le găsesc însă scuze. Pe scurt, acesta a contestat legea alegerilor locale susţinând că un primar care nu a fost ales de cel puţin majoritatea celor prezenţi la vot nu poate fi reprezentativ pentru comunitate. Practic, pe actuala lege, un primar poate fi ales şi cu 5% din voturi dacă are norocul să aibă 20 de contracandidaţi, fiecare din ei fiind votat de maximum 4,9% din electorat. Judecaţi dumneavoastră cât de corectă este această lege pentru că judecătorii de la Curte au apelat la tot felul de tertipuri juridice pentru a nu judeca pe fond sesizarea jurnalistului Liviu Avram.

 

Vorbeam de Constituție, apoi de Curtea Constituționala. Constituția spune despre Curte că este garanta supremației legii fundamentale. Aceeași Constituție spune că judecătorii Curții trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Aparent textul e clar, în realitate lasă loc de interpretare. Așa se face că unii dintre membrii Curții nu au avut carieră universitară, nu au activat în magistratură ca judecători sau procurori. Au fost simpli juriști. Imaginați-vă că o echipă de zidari vă ridică o casă. Unii dintre zidari, de-a lungul anilor, au făcut și instalații electrice că deh, românul se pricepe la toate. I-ați lăsa să vă facă instalația electrică, că până la urmă tot de construcția casei ține, sau ați apela la un electrician autorizat?

 

Tot Constituția spune că trei dintre cei nouă judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. Asta înseamnă că judecătorii Curții Constituționale, adică cei care veghează la respectarea contractului dintre popor și politicieni, sunt numiți tot de politicieni. E ca și cum o bancă vă pune să plătiți abuziv comisioane și căutați dreptatea la judecătorul suprem, care el însuși e angajat al băncii.

 

Se spune că finalul dă greutate unui text. Nu am concluzii de tras, nu am propuneri pentru final. La fel ca voi, simt o duhoare pestilențială. Nu pot nici măcar să vă îndemn să curățăm locul, pentru că tot în Constituție se spune cum poate fi modificată Constituția. Asta nu prea depinde noi.