Noul plan din gimnaziu: ce învață copiii români față de cei din Anglia, Franța și Polonia

0
196 views

Asta ne dorim, dar este mult de lucru, şcolile din mediul rural fiind o adevărata piatră de moară

După multe poticneli, demisii şi schimbări, Ministerul Educaţiei a făcut public unul dintre cele mai importante documente din sistemul de învăţământ. Circa 200.000 de elevi din România şi zeci de mii de profesori din clasele V-VIII vor învăţa după reguli noi începând de anul viitor. Statisticile îngrijorătoare au decis autorităţile să rupă cercul vicios al mediocrităţii. În 2010, se estima că 75% dintre elevii de gimnaziu erau analfabeţi din punct de vedere ştiinţific. 7EST a încercat să afle care sunt punctele tari şi cele slabe ale noilor planuri educaţionale.

 

După câteva luni de dezbateri publice, multe comisii de experţi şi mai multe şase variante de plan cadru vehiculate, Ministerul Învăţământului a hotărât ce materii şi câte ore vor studia elevii din clasele V-VIII începând cu 2017.

 

Multe planuri, multe dezbateri

S-a discutat public ce înseamnă un plan-cadru, adică un document care stabileşte disciplinele de studiu şi numărul de ore alocat fiecăreia, pe cicluri de învăţământ, şi mulţi experţi şi-au spus părerea. S-a vorbit despre ce ar trebui să ştie un absolvent de gimnaziu, dar şi despre ce materii ar trebui să înveţe ca să ajungă acolo.

Chiar şi aşa, decizia legată de ce vor învăţa, din 2017, elevii din ciclul gimnazial a împărţit cadrele didactice în două tabere: cei care consideră că noul plan-cadru este bun şi cei care susţin că nu schimbă prea multe din ce se întâmplă acum în şcoli.

 

„Vor fi câteva ore în plus, dar nu asta e problema, ci ceea ce vom face în acele ore” Profesor Liliana Romaniuc, Şcoala “Seven Hills”

Ore în plus la fiecare clasă

O diferenţă din noul plan-cadru actual este că toate materiile vor avea un număr fix de ore, pe când acum unele au un minimum şi un maximum posibil.

Altă diferenţă importantă constă în creşterea numărului opţionalelor la clasa a VII-a – unu-trei ore şi la a VIII-a – unu-patru ore. Ca noutate, e obligatoriu ca unul dintre acestea să fie un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare, care să introducă, treptat, ideea de predare interdisciplinară (de exemplu, o combinaţie de limbă română, fizică şi matematică sau limbă străină şi istorie). Restul opţionalelor pot fi din orice arie (inclusiv arte sau consiliere) sau deloc.

Consecinţa este creşterea cu cel puţin două ore pe săptămână a timpului pe care copiii îl vor petrece în şcoală: 26-28 de ore faţă de 24-26 la a V-a, 28-30 faţă de 26-28 la a VI-a, 31-33 faţă de 29-30 la a VII-a şi 31-34 faţă de 29-30 la a VIII-a.

 

Gavrilă: „O curriculă mai bună“

Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, professor Camelia Gavrilă, consideră că noul plan cadru pentru gimnaziu este superior celui existent. „Este o curriculă mai bună pentru că reglează raportul dintre trunchiul comun şi opţionale. Clarifică problema orelor de Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor – TIC. Nu ştiu ce se va întâmpla la clasele de intensiv limbă străină şi, la fel, cred că nu ar fi trebuit scoasă o oră de limba română. Disciplinele care trimit la matricea identitară au fost luate în calcul. Latina nu va presupune doar învăţarea declinărilor, ci elemente de cultură latină şi civilizaţie romanică. Nu este uitată fibra românească identitară şi există şi o deschidere spre educaţie interculturală, diversitate şi europenitate“, explică Gavrilă.

 

Romaniuc: „Modificări de dragul modificării”

Directoarea şcolii private “Seven Hills”, profesor Liliana Romaniuc, consideră că noul plan-cadru nu schimbă prea mult curricula, iar multe dintre modificări nu sunt fundamentate. „Schimbările nu sunt foarte mari. Cam toate disciplinele sunt aceleaşi. Vor fi câteva ore în plus, dar nu asta e problema, ci ceea ce vom face în acele ore. O problemă e pauza de un an la disciplina Ştiinţe, ce se face din clasa pregătitoare până în clasa a IV, după care în clasa a V-a nu se mai face. Pe urmă, apar două ore de Istorie la clasa a V-a, fără vreo fundamentare. La Biologie, la clasele a VI-a şi a VII-a sunt două ore, din nou fără vreo fundamentare. De asemenea, nu înţeleg de ce a fost scoasă o oră de limba română. Şi exemplele sunt mai multe“, precizează Liliana Romaniuc, fost inspector general.

 

Unde e coerenţa din sistemul britanic?

Potrivit Lilianei Romaniuc, sistemul de învăţământ britanic este foarte bine structurat, existând 12 materii pe care copiii le învaţă. „În acest sistem sunt aceleaşi discipline din clasa pregătitoare până la sfârşitul gimnaziului, cu ponderi diferite. Sunt trei discipline fundamentale: Engleza, Matematica şi Ştiinţele. Acestea se fac în fiecare zi. Urmează un set de 9 discipline fundamentale: Artă şi design, Cetăţenie activă, Computere, Design şi tehnologie, Limbi străine, Istorie, Geografie, Educaţie fizică şi Muzică. La acestea se adaugă Educaţia religioasă şi Relaţii şi educaţie sexuală, ce se predă din clasa a V-a, dar care nu sunt obligatorii. La liceu, elevii aleg opţionalele pentru domeniul pe care îl doresc să-l urmeze la facultate“, detaliază Romaniuc.

 

„Este o curriculă mai bună pentru că reglează raportul dintre trunchiul comun şi opţionale” Profesor Camelia Gavrilă, inspector general ISJ Iaşi

Teste naţionale, pe un ciclu de cinci ani

Şcolarizarea în Franţa este gratuită şi obligatorie pentru copiii cu vârstele cuprinse între 6 şi 16 ani. Ultimii doi ani de pregătire sunt opţionali, iar dacă elevul decide să îi urmeze, la final trebuie să susţină proba de Bacalaureat.

Orele de studii sunt împărţite în trei ore de curs dimineaţa şi trei ore de curs după-amiaza, elevii având două ore pauză de masă. Cu excepţia Artelor şi Sportului, elevii susţin evaluări anuale după cum urmează: în primul an al ciclului, sunt testaţi la Franceză, în al doilea an la Limbi străine (engleză, germană şi spaniolă), în al treilea an la Educaţie civică şi viaţa în societate, în al patrulea an la Ştiinţele vieţii şi ale pământului, Fizică şi Chimie, iar în al cincilea an la Matematică.

 

Citește și Liliana Romaniuc: „Finlanda și-a crescut economia prin literație”. Românii, importanți pe piața europeană a muncii, dar campioni la analfabetism funcțional

 

Cazul polonez: fără curriculă naţională

Sunt ţări, cum este cazul Poloniei, unde nu există un plan-cadru naţional, fiecare şcoală având dreptul de a-şi defini propriul curriculum, propria identitate educaţion
ală. Astfel, fiecare şcoală are obiectele de bază: Limba polonă, Matematică, Ştiinţe, Istorie sau Geografie, dar numărul de ore pentru fiecare obiect în parte şi pentru fiecare clasă este stabilit de către conducerea şcolii, împreună cu profesorii.

 

 

 Nu este estimat, deocamdată, impactul schimbărilor asupra copiilor

Ce se va schimba pentru elevii de gimnaziu

– patru ore de română la clasa a V-a, în loc de cinci în prezent;

– două ore de limba modernă 1 în toţi cei patru ani de studiu, faţă de două-trei acum;

– o oră de elemente de limbă latină şi de cultură romanică (adică o combinaţie de limbă, cultură şi civilizaţie) la clasa a VII-a, în loc de o oră de limbă latină la a VIII-a, ca acum;

– o oră de biologie în clasele a V-a şi a VIII-a, faţă de una-două acum;

– o oră de educaţie socială (Gândire critică şi drepturile copilului la a V-a, Educaţie interculturală la a VI-a, Educaţie pentru cetăţenie democratică la a VII-a şi Educaţie economico-financiară la a VIII-a), faţă de maximum una de cultură civică în V-VI şi maximum două în VII-VIII;

– o oră de istorie la clasele a VI-a şi a VII-a, în loc de una-două acum, dar obligatoriu două la a V-a, faţă de una-două acum;

– o oră de geografie la clasele V-VII, în loc de una-două acum;

– două ore obligatorii de educaţie fizică în clasa VIII-a, faţă de una-două acum;

– o oră de educaţie plastică şi educaţie muzicală în clasa a VIII-a, pe când acum cele două îşi împart o oră;

– o oră obligatorie de Informatică şi Tehnologia Informaţiilor şi a Comunicării (TIC) în toţi cei patru ani, care până acum nu exista decât teoretic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here