PRĂPĂD: 30% din clădirile din Iaşi se pot nărui în cazul unui cutremur mare. Blocurile din cărămidă şi cele de pe malul Bahluiului sunt cele mai expuse

0
1.269 views

„La peste 7,7 grade, vor fi multe blocuri avariate”, e verdictul sumbru al unui expert.  Mărmureanu ne-a speriat de tot: următorul cutremur, care ar avea loc în curând, ar afecta în principal Moldova şi nu Bucureştiul. „Focşani, Galaţi, Iaşi mai puţin”, a fost predicţia directorului onorific al Institutului de Fizica Pământului. Blocurile de pe şesul Bahluiului stau pe nisipuri mişcătoare. Poate fi un cutremur mare şi să nu pice niciun bloc, sau poate fi unul mic şi să cadă toate. Contrar prejudecăţilor, e mai bine să stai la ultimul etaj: dacă e să se năruie blocul, ai mai multe şanse de supravieţuire.

 

Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului a lansat un scenariu apocaliptic: în Vrancea ar urma să se producă un cutremur de mare adâncime, comparabil cu cele din 1802 şi 1940. Ambele au avut magnitudini de peste 7 grade pe scara Richter: primul 7,9, al doilea 7,7. „Urmează un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre”, a spus Mărmureanu, referindu-se şi la zonele ce vor fi afectate: Moldova şi Republica Moldova.

În această situaţie, este foarte posibil ca numeroase clădiri din Iaşi, în special cele situate în zona şesului Bahluiului, să fie serios afectate. Este un scenariu în faţa căruia autorităţile sunt neputincioase. În ultimii 20 de ani nu s-a făcut în Iaşi nici o consolidare a unui bloc de locuinţe aflat pe lista clădirilor cu risc seismic.

 

Pericol din cauza solului

Principala cauză a afectării clădirilor din Iaşi nu o reprezintă deficienţele de construcţie sau calitatea slabă a materialelor folosite, ci tipul de sol pe care se găseşte Iaşul. Unul dintre inginerii de structuri cunoscuţi din România, Corneliu Ivaşc, spune că, pe şesul Bahluiului, se găseşte unul dintre cele mai proaste tipuri de sol pentru protecţia împotriva cutremurelor – argile contractile foarte sensibile la apă: când este prezentă, se dilată şi, în lipsa ei, se contractă.

„Sub argilă se găsesc nisipuri îmbibate cu apă şi sub ele este un strat de pietriş purtător de apă. De fapt, în foarte multe zone de pe şesul Bahluiului apa se găseşte începând cu doi metri adâncime. Este unul dintre cele mai dificile soluri pentru construcţii, acest material permiţând propagarea undelor şi mişcarea clădirilor”, a spus inginerul Corneliu Ivaşc. Argilele contractile sunt întâlnite la fundaţia tuturor clădirilor situate pe şesul Bahluiului.

 

 

 

Harta zonelor periculoase

Practic, cea mai mare parte a Iaşului se află într-o zonă expusă mişcărilor puternice, din cauza solului. „În Alexandru cel Bun, În Mircea cel Bâtrân, în Nicolina, în Podu Roş, în Cantemir, în Podu de Piatră, în Tudor Vladimirescu sunt astfel de probleme. Între Copou şi Palatul Culturii, curpinzând zona centrală, sunt pământuri macroporice sensibile la apă. În Tătăraşi la fel şi pe toţi versanţii din jurul Iaşului.

Avantajat ar putea fi Buciumul, unde se găsesc argile, dar şi praf nisipos şi piatră. De altfel, cea mai bună variantă şi care asigură o transmitere scăzută a undelor seismice este piatra”, a mai spus Corneliu Ivaşc.

 

 Foto: zona străzii Sf. Andrei, după cutremurul din 1977

Cele mai sigure blocuri

Ieşenii care locuiesc în imobile ridicate între 1978 şi 1995 pot dormi liniştiţi: blocurile lor sunt printre cele mai sigure din oraş. Şi asta pentru că proiectarea în acei ani s-a făcut după normele extrem de dure adoptate după 1977. „Ne referim aici la blocuri de patru etaje care au fost foarte bine construite. După 1995 sunt rezistente cele în care a fost respectat proiectul, în care beneficiarii nu au intervenit să adauge peste proiectul iniţial încă un etaj sau două. Cele mai sigure materiale pentru construit sunt metalul şi betonul. În plus, forma construcţiei stabileşte felul în care se comportă la cutremur, inclusiv compartimentarea interioară. Practic, conceptul face 50% din rezistenţă, restul îl reprezintă materialul, acurateţea calculelor şi execuţia. Spre exemplu, este mai sigură o clădire cu structură din oţel şi beton şi cu pereţii din BCA decât una cu pereţii din cărămidă. Prima este mult mai uşoară decât a doua. Comportamentul la cutremur este dat de greutatea clădirii. Cu cât este mai uşoară, cu atât inerţia sa va fi mai mică şi vibraţiile mai scăzute”.

Expertul afirmă că în acest domeniu nu se pot face calcule exacte ,ci doar nişte predicţii. Poate fi un cutremur foarte puternic care să nu dărâme nimic şi se poate întâmpla să fie unul mai slab, dar care la care clădirile să intre în rezonanţă cu frecvenţa lui. „Cred, totuşi, că la un cutremur puternic şi care să fie pe frecvenţa unor imobile din Iaşi cam 30% dintre ele ar avea de suferit avarii serioase”, a punctat, sumbru, inginerul Corneliu Ivaşc.

 

 

Invenţii anti-cutremur

Una dintre cele mai populare invenţii în domeniul protecţiei structurilor în caz de cutremur este amplasarea fundaţiei pe role. „Este o invenţie folosită inclusiv la Iaşi, la construirea unui bloc, 1006, din zona Nicolina (foto). Se mai folosesc la clădiri pendule amplasate la etajele superioare sau vase comunicante cu apă. Pentru că orice obiect greu amplasat sus se va mişca în sens invers undelor care clatină structura şi va avea tendinţa să-i oprească deplasarea. Dar sunt soluţii costisitoare, aplicate la clădiri foarte înalte”, ne-a mai spus inginerul Corneliu Ivaşc.

Unul dintre cele mai sofisticate sisteme anticutremur se găseşte în clădirea Burj Khalifa din Dubai: un sistem de amortizoare controlate de calculatoare.

 

 

Unul dintre cele mai simple sisteme anti-cutremur se găseşte în turnul Taipei 101 (foto): un pendul din beton, situat la etajele superioare, în miezul clădirii, prins cu cabluri din oţel, care contrabalansează orice mişcare a turnului. Ironia face ca apăsarea de 700.000 de tone a impunătoarei structuri să fi redeschis o falie tectonică situată sub fundaţie.

 

Gradul de Protecţie la 220 de ani

În anul 1992, legislaţia românească în domeniul construcţiilor referitoare la protecţia seismică a fost modificată. Astfel, s-a ajuns la grad de protecţie de 50 de ani – se calculează cel mai puternic cutremur din ultimii 50 de ani în momentul proiectării unei clădiri. Ulterior, legislaţia a mai fost modificată de încă două ori. La acest moment se ia în calcul, la proiectare, cel mai puternic cutremur din ultimii 220 de ani. În Europa se ţine cont de valoarea celui mai puternic cutremur din ultimii 475 de ani.

 

 

Fundație pe amortizoare a unui imobil făcut să rezite unui cutremur de mare intensitate 

 

62 de blocuri în pericol maxim

Pe lista clădirilor de locuit din Iaşi în pericol se găsesc 6
2 de imobile cu risc seismic maxim. Sunt construite între 1900 şi 1976, cele mai multe fiind ridicate în anii 1960. Aproape toate sunt situate pe şesul Bahluiului – Splai Bahlui, Şoseaua Naţională, Aleea Rozelor, Nicolae Iorga, Tudor Valdimirescu, foarte puţine dintre ele fiind pe Cuza Vodă şi în Tătăraşi. Pe lista clădirilor expertizate şi având risc seismic se află nu mai puţin de 258 de blocuri din Iaşi, 3 din Paşcani, două din Hârlău şi unul singur din Târgu Frumos.

 

Expertizare pe hârtie

Clădirile expertizate din Iaşi nu au fost vizitate de specialişti care să studieze în detaliu structurile. Expertizarea s-a făcut în baza unor chestionare pe care s-au bifat anumiţi parametri: vechime, materiale folosite, uzura în timp conform normativelor, tipul de sol. La final au rezultat punctaje în baza cărora clădirilor li s-a acordat o anumită clasă de risc seismic. “Expertizările în teren sunt extrem de costisitoare şi nu sunt necesare decât în cazul lucrărilor de reabilitare. Şi expertizările în baza chestionarelor sunt destul de corecte”, ne-a spus un inginer constructor din cadrul Primăriei Iaşi.

 

 

Asigurări mai scumpe

Piaţa imobiliară este afectată de isteriile provocate de declaraţii referitoare la cutremur doar din pucntul de vedere al asigurărilor de locuinţe. “Au mai crescut valorile asigurărilor, dar în rest nu este nici o modificare. Nu se cumpără apartamente în blocuri cu bulină doar pentru că nu se dau credite pentru ele, nu din alte motive. Nu se teme nimeni de etajele superioare, nu am observat niciodată aşa ceva. Sunt şi persoane care cumpără apartamente în blocuri despre care se spune că nu ar fi sigure”, ne-a spus un agent imobiliar.

 

Etajele superioare, mai sigure

Contrar aparenţelor, etajele de la nivelurile superioare ale blocurile reprezintă o siguranţă sporită pentru locatari în cazul în care structura se prăbuşeşte. “În cea mai mare siguranţă sunt locatarii de la etajele superioare. Când o construcţie se rupe, se rupe de la bază. Una este să vină peste tine toate etajele, alta este să ai deasupra doar un plafon”, ne-a mai spus inginerul Corneliu Ivaşc.