Ștefania Nistor, jandarmerița devenită faimoasă în urma protestului din 10 august 2018 din Piața Victoriei, a recunoscut la proces că purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru, a dezinformat atunci românii în legătură cu starea ei în urma agresiunilor. Militaru sugerase atunci, la televiziuni, că jandarmerița ar avea coloana ruptă, justificând astfel reprimarea extrem de violentă a protestului.
La termenul de vineri, 13 februarie, de la Tribunalul Militar, Ștefania Nistor a prezentat în detaliu ce s-a întâmplat.
„Ţin minte că în seara evenimentelor m-a sunat dl Militaru (purtător de cuvânt al Jandarmeriei), care dorea să vină cineva să mă filmeze cu telefonul şi să las un mesaj pe telefon tuturor celor care şi-au făcut griji pentru mine.
Nu ştiu de ce a comunicat că starea mea era foarte gravă sau că s-ar putea să rămân paralizată. Ştiu că am fost indignată pentru că s-a comunicat că nu ştiu cum să le spun părinţilor că e posibil să rămân paralizată, în condiţiile în care pe părinţii mei nu îi sunase dumnealui.
Bănuiesc că dumnealui ştia, având în vedere că m-am deplasat pe picioare la ambulanţă. Am avut lovituri în zona cervicală, vânătăi, coaste şi la faţă. Bănuiesc că şi echipamentul de protecţie m-a ajutat”, a declarat ea în fața judecătorului, citată de Epoch Times Romania, care a avut un reprezentant la proces.
„Erau câţiva oameni care încercau să ne ajute, în timp ce alţii ne loveau. Am observat o doamnă blondă care striga să se oprească pentru că sunt femeie, însă fără rezultat.
Îmi amintesc că am fost duşi la garduri, acolo cred că a fost momentul când mi s-a sustras pistolul. A fost un domn care l-a ajutat pe Cristian (colegul jandarm n.r.) să se ridice, iar acesta m-a ajutat pe mine, aşa am ajuns în zona aceea a gardurilor, iar acolo au început din nou agresiunile din partea protestatarilor.
Acolo am simţit cum cineva încerca să scoată pistolul din siguranţă, acela cred că e momentul în care mi-a fost luat. Nu am putut să mă opun din cauza faptului că eram lovită.
Tot de către câţiva protestatari paşnici am fost conduşi către colegii noştri. Când am ajuns la aceştia am verificat locul pistolului şi i-am spus dl lt. Cucolea Andrei. I-am spus că nu mai am pistolul şi încărcătorul.
Colegii noştri erau mai în faţă, spre pasaj. Atât lt. Cucolea Andrei, cât şi celorlalţi colegi care se aflau în zonă le-am spus că mi-a fost sustras pistolul.
Nu ştiu dacă la momentul în care i-am spus dl lt. Cucolea despre faptul că mi-a fost sustrasă arma începuse sau nu intervenţia de evacuare, pentru că nu vedeam, nu am avut timp să realizez acest lucru”, a mai spus jandarmerița.
Jandarmerița i-a comunicat apoi lui Sebastian Cucoş, la data respectivă şef al Jandarmeriei Române, că se simte bine.
„În curtea guvernului a venit la mine colonelul Cucoş, care m-a întrebat cum mă simt şi i-am spus că mă simt bine, doar că mi-a fost luată arma. Acesta mi-a spus să fiu liniştită pentru că se va găsi arma. Ulterior am fost la ambulanţă şi transportată la spital”, a menționat Ștefania Nistor.
Ce a spus atunci purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru
”Avem o colegă care a fost bătută cu bestialitate. La acest moment, are o suspiciune serioasă de ruptură de coloană cervicală, cu riscul de a rămâne paralizată. Aproape că sunt bulversat de ce am văzut. Mi-a fost greu să privesc imaginile acelea. Nu încerc să emoţionez pe nimeni, dar vă transmit un sentiment absolut uman şi firesc. (…) Dincolo de intervenţiile dificile de aseară, de departe, cea mai dificilă intervenţie a fost să explicăm părinţilor colegei noastre că fata lor s-ar putea să rămână paralizată pe viaţă”, a spus locotenent colonel Marius Militaru la televiziuni pe 10 august 2018.
Intervenţia în forţă a Jandarmeriei împotriva protestatarilor din Piaţa Victoriei, în noaptea de 10 august 2018, după ora 23,11, a fost nelegală şi disproporţionată, iar modul de acţiune poate fi calificat drept tratament „inuman şi degradant”, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi făcut public de Parchetul General.
În dosar au fost trimişi în judecată 16 ofiţeri şi subofiţeri, între care foşti şefi ai dispozitivului de intervenţie, acuzaţi de abuz în serviciu.
Parchetul: intervenţia în forţă nu a fost justificată
Procurorii susţin că ordinul de intervenţie generală asupra protestatarilor, dat la ora 23,11, nu putea fi justificat prin prevederea legală potrivit căreia adunările publice nu pot continua după ora 23,00.
„Faptul că adunările publice nu pot continua după ora 23,00 (…) nu poate fi reţinut ca o justificare a ordinului de intervenţie în forţă, sancţiunea pentru nerespectarea acestei prevederi legale fiind una de natură contravenţională şi nu una care să implice severe corecţii de natură fizică şi dezlănţuirea unei acţiuni de reprimare”, arată anchetatorii.
Potrivit acestora, intervenţia a fost dispusă la doar 11 minute după ora 23,00, în condiţiile în care în Piaţa Victoriei se aflau peste 30.000 de persoane.
Intervenţie fără aprobarea prefectului la momentul acţiunii
Ancheta a stabilit că la ora declanşării intervenţiei nu exista aprobarea prefectului Capitalei, aşa cum prevede legea.
„Prefectul municipiului Bucureşti nu a aprobat o astfel de intervenţie a militarilor jandarmi la acel moment şi anume ora 23,11. Prefectul a semnat ordinul în jurul orei 00,20, ulterior intervenţiei efective (…). Aprobarea dată (…) a fost în consecinţă una pur formală”, se arată în rechizitoriu.
Forţa ar fi fost folosită disproporţionat asupra tuturor manifestanţilor
Procurorii militari susţin că ordinul a vizat întreaga masă de protestatari, fără diferenţiere între persoanele violente şi cele paşnice.
„În condiţiile în care la ora 23,11 majoritatea manifestanţilor protestau în mod paşnic (…), intervenţia în forţă dispusă asupra întregii mase de manifestanţi (…) a fost una abuzivă, disproporţionată şi nejustificată”, explică anchetatorii.
Aceştia arată că incidentele violente au avut un caracter izolat şi nu justificau dispersarea generală.
Sute de persoane rănite, cantităţi mari de muniţie utilizate
Potrivit Parchetului, acţiunea a avut ca efect vătămarea fizică şi psihică a 433 de persoane, care au necesitat între una şi 50 de zile de îngrijiri medicale.
În timpul intervenţiei au fost folosite, între altele, 489 de grenade lacrimogene, 63 de grenade cu efect acustic şi peste 300 de cartuşe cu substanţe iritante, cantităţi semnificativ mai mari decât la alte manifestaţii de amploare.
O parte din muniţie a fost utilizată necorespunzător, provocând arsuri, fracturi, entorse sau afecţiuni respiratorii, se mai arată în document.
„Tratament inuman şi degradant”
Procurorii concluzionează că modul de intervenţie a încălcat drepturi fundamentale şi a avut un efect descurajator asupra exercitării libertăţii de întrunire.
„Modalitatea prin care inculpaţii (…) au ordonat intervenţia în forţă împotriva tuturor demonstranţilor (…) poate fi considerată drept un tratament inuman şi degradant (…), îngrădindu-le practic una din libertăţile fundamentale prevăzute de Constituţie şi anume libertatea de întrunire”, se menţionează în rechizitoriu.
Anchetatorii arată că folosirea forţei asupra întregii mase de protestatari, în condiţiile în care nu era strict necesară, „a avut drept consecinţă lezarea demnităţii protestatarilor” prezenţi în Piaţa Victoriei.
