„Nu cred că vom avea recesiune” – spune guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în contextul în care economia României a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea, conform Institutului Național de Statistică.
Nici scumpirile nu se potolesc. Banca Națională estimează o inflație mai ridicată pe final de an decât prognoza anterioară. Au avut un impact mai mare decât se așteptau specialiștii BNR liberalizarea pieței de energie și măsurile de corecție fiscală. Însă, anul viitor inflația va scădea abrupt, a mai spus Isărescu.
După trei luni consecutive în care inflația s-a apropiat de 10%, scumpirile mai persistă până la finalul anului – a anunțat guvernatorul Mugur Isărescu. Vom încheia anul 2025 cu o inflație de 9,6%, potrivit prognozei actuale, ușor mai scăzută decât cea din prezent. În ceea ce privește anul 2026, vedem o scădere abruptă în a doua jumătate a anului – până la 3,7%.
Inflația, alimentată de liberalizarea pieței energiei electrice
Banca Națională a revizuit astfel prognoza anterioară, care era ceva mai optimistă. A fost subestimat impactul liberalizării pieței de electricitate – care a dus la facturi duble pentru cei mai mulți români – dar și impactul măsurilor fiscale. Mai este un element care a dus la scumpiri mai mari decât cele estimate inițial: cum spun economiștii, atunci când vorbim prea mult despre inflație, riscăm să o alimentăm.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Un impact care e greu de măsurat, al anticipațiilor inflaționiste, e un mediu politic și social tensionat în țară și bineînțeles că toate aceste discuții împing creșterile de preț mai mult decât am anticipat noi în lunile de vară. Ușor-ușor inflația pe care o va resimți populația se duce sub nivelul afișat pentru an”.
Guvernatorul Băncii Naționale a vorbit și despre scăderea economică de 0,2% anunțată de INS pentru trimestrul al treilea. Încă un trimestru pe minus ar însemna că România intră în recesiune tehnică.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Eu vă spun acum, pe bază și de speranță și de experiență proprie: nu cred că vom avea două luni de creștere negativă, ceea ce ar defini recesiunea. Dar oricum, chiar și în această variantă, pentru întreg anul creșterea economică este pozitivă”.
