Cazul livratorului nepalez agresat în București a stârnit emoții în zona dezbaterilor publice, fiind perceput ca o discriminare violentă la adresa imigranților care sunt tot mai numeroși pe piața muncii din România.
Aspectele bizare ale subiectului, în care deja celebrul “polițist în timpul liber” apare ca din senin la locul faptei, precum Superman care ajută semenii aflați în nevoie, creează impresia că totul a fost regizat și promovat pentru a induce în conștiința publică a ideii că românii sunt intoleranți cu imigranții, că au porniri naționaliste (trimitere imediată la partidul AUR) și că ar trebui să fie mai primitori cu forța de muncă exotică.
Reacțiile din mediul online au fost diverse, dar ideea principală care se vădea din postările mai mult sau mai puțin dirijate de structurile interesate în prezentarea românilor ca fiind un popor neospitalier, xenofob, naționalist a fost următoarea: emigranții români au fost bine primiți în Occident, acolo fiind întâmpinați cu lapte și miere, nu așa cum procedează ei acum cu muncitorii asiatici.
În fapt, o imensă dezinformare, o manipulare care mă mir că a prins în mare măsură.
De fapt, românii care au plecat în străinătate în căutarea unui loc de muncă au primit fix același tratament din partea „tolerantului” Occident ca și cel în care s-a aflat bietul livrator nepalez.
Un studiu realizat în 2009 de către organizația Lunaria cu sprijinul Partidului Verzilor din Parlamentul European arăta faptul că imigranţii români sunt principalele victime ale acţiunilor xenofobe şi rasiste din Italia.
“Statisticile indică 119 cazuri rasiste în 2007, 124 în 2008 şi 76 de incidente doar în primele trei luni ale acestui an. Dintre cele 319 cazuri de rasism, 187 sunt violenţe fizice şi 132 de cazuri de violenţă verbală, inclusiv mesaje, discursuri şi propagandă xenofobă şi rasistă. Românii sunt principalii vizaţi de xenofobie şi rasism (81 de cazuri), urmaţi de imigranţii din Bangladesh (18 cazuri) şi cei din Maroc (14 cazuri)”, se arată în studiul amintit.
Evident, cazul Mailat, cel care a agresat-o sexual și ulterior ucis-o pe Giovanna Reggiana, a inflamat puternic xenofobia italienilor, dar realitatea statistică le dădea dreptate. Presa italiană scria în 2007 că mai mult de 300 de violuri și 2000 de jafuri erau puse pe seama românilor din peninsulă. Aproape 400 de români au fost acuzați de răpire de copii și 6000 de primirea de bunuri furate.
Într-o discuție inițiată la începutul acestui an de un utilizator al platformei Reddit și prin care solicita românilor să povestească tatamentele discriminatorii, xenofobe la care au fost supuși în Occident a strâns nu mai puțin de 300 de mărturisiri care au confirmat abuzurile din țările vestice.
Prin urmare, bazată pe fapte antisociale șocante, dar și din propria convingere că românii sunt un popor de sălbatici, reacția vesticilor la adresa imigranților noștri a fost cu mult mai dură față de incidentul în care a fost implicat nepalezul de la Glovo.
Așa că, în acest caz, argumentul că românii au fost tratați cu omenie în străinătate nu are nici un fundament real și face parte din perdeaua de fum care pare a fi croită pentru a se facilita accesul tot mai masiv și incontrolabil a unei mase mari de imigranți asiatici, cu consecințe imprevizibile la nivel social, demografic și al forței de muncă din România.
De reținut: la finalul lui 2024, în România erau înregistrați 146.000 de muncitori din afara UE, iar pentru anul 2025 a fost stabilit un contingent de încă 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România, număr la care se pot adăuga și alte categorii de imigranți.
Ce impact vor avea acești peste 250.000 de străini, mulți proveniți din Nepal, Sri Lanka, Turcia sau India, asupra nivelului de civilizație, de cultură și spiritualitate românească, va reprezenta o provocare majoră în viitorii ani.
Evident, orice act xenofobic trebuie condamnat și respins de mediul social, însă permisivitatea mult prea amplă pe care o manifestă acum România s-ar putea să o coste într-un viitor nu foarte îndepărtat.
