Marius Voineag (foto) – procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie – a dezvaluit marti, 19 august 2025, cele mai importante dosare aflate in prezent pe rolul DNA si pe care parchetul le va solutiona in urmatoarele luni.
Prezent in emisiunea jurnalistei Sorina Matei de la Aleph TV, seful DNA a vorbit in primul rand despre cauza vizandu-i pe generalii SRI Florian Coldea si Dumitru Dumbrava. Voineag a anuntat ca dosarul principal – pe care procuroarea Mihaiela-Iorga Moraru (sefa Sectiei I de la DNA Central) l-a trimis recent in instanta – va avea o serie de disjungeri.
Disjungeri vor fi operate si din cauza cu privire la Portul Constanta, a adaugat Marius Voineag.
Alte dosare cu greutate pe care parchetul anticoruptie se pregateste sa le solutioneze la nivelul intregii tari sunt cele refeiritoare la panourile electorale si la achizitiile de autobuze. Totusi, Voineag a subliniat ca nu este obligatoriu ca toate aceste spete sa ajunga in instanta, unele dintre ele putand fi la fel de bine clasate.
In acelasi context, Marius Voineag a vorbit despre reorganizarea unor servicii teritoriale (de exemplu, preluarea anchetelor de la DNA Ploiesti la DNA Pitesti, serviciul teritorial prahovean ramanand doar cu procurori de sedinta) si a laudat o structura de la nivel central. Este vorba despre Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari (pe scurt: Serviciul militar), despre care Voineag sustine ca se remarca printr-o activitate intensa, dusa de procurori motivati. Iar aceasta schimbare in bine a aparut de cand la conducerea serviciului a fost numit procurorul Adrian Mircea, a dat de inteles seful DNA.
Pe de alta parte, principala nemultumire a sefului DNA in ceea ce priveste constituirea dosarelor penale tine de numarul extrem de mic de sesizari formulate de catre institutii cu atributii in acest domeniu (ANAF, Curtea de Conturi, ANPC etc.).
In rest, procurorul-sef si-a exprimat revolta in legatura cu asaltul pe care politicienii il duc in aceste zile impotriva magistraturii romane, in ceea ce priveste planul de crestere a varstei de pensionare.
Redam principalele afirmatii ale sefului DNA Marius Voineag (vezi video):
„Sorina Matei: Care este punctul de vedere al DNA, al celor 160-170 de procurori DNA in legatura cu schimbarea din nou a Legii 303 (statutul magistratilor)?
Marius Voineag: Directia Nationala Anticoruptie nu se ocupa in mod direct de cariera magistratilor. E o competenta partajata intre Sectia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si domnul Procuror General de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Indirect, as dori totusi sa facem cateva mentiuni si noi. Trebuie sa recunoastem ca vedem o falie tot mai mare intre intre magistrati si societate. Dezbaterile despre pensii intr-o perioada destul de complicata in care exista restrictii bugetare, o perioada de austeritate risca, din punctul nostru de vedere, sa creasca sentimentul de antijustitie. Si toti cei care suntem in zona de leadership a Ministerului Public, dar cu atat mai mult si mass media cred ca trebuie sa facem tot ce putem pentru a preveni un asemenea trend.
E, indiscutabil, rolul politicienilor sa reglementeze situatii ce tin de varsta, de cuantumul pensiilor. Insa, din punctul nostru de vedere, lucrurile pot fi facute predictibil: modificarile legilor sa nu aiba o succesiune o data la un an, o data la doi ani de zile, sa creeze o oarecare stare de instabilitate in cadrul procuraturii. Si cred, personal, ca, mai mult decat orice, trebuie inlaturate in primul rand cauzele pentru care unii procurori aleg sa-si intrerupa cariera la 47-48 de ani – lucru care s-a reglementat odata cu ultima forma a legii.
Din punctul meu de vedere, cred ca ar fi trebuit sa discutam totusi despre aceste conditii care pot fi usor dezbatute si puse pe tapet, in asa fel incat sa imbunatatim atat volumul de munca, [cat si] conditiile pe care le avem la fiecare institutie in parte. Si, mai presus decat orice (e lasat mereu la urma), respectul cetateanului pentru serviciul public pe care noi il prestam.
Acum, uitandu-ma strict in ograda mea, vreau sa ma raportez la faptul ca in ultimii doi ani de zile (sunt de doi ani si ceva in fruntea DNA) am reusit sa crestem media varstei de pensionare la 54 de ani si 8 luni, in vreme ce intre 2019 si 2021 varsta medie de pensionare era undeva la 51 de ani.
Cred ca trebuie sa vorbim si de o serie de magistrati care isi desfasoara activitatea in conditii suficient de stresante cand vorbim de activitatea in cadrul DNA. Oameni care sunt la middle management, la top management, chiar si procurorul-sef adjunct al directiei (domnul Viorel Cerbu), sunt oameni care au decizia de pensionare in buzunar si vin la serviciu luna de luna, avand un salariu chiar mai mic decat pensia pe care ar fi avut-o stand acasa. E o profesie vocationala.
Ce vreau sa subliniez este ca nu toata lumea isi doreste o pensionare la 47-48 de ani. (…) Dar lucrurile trebuie facute gradual. Si cand vorbim de gradual, vorbim de o anumita predictibilitate si pentru cei care sunt in sistem. Pentru ca exista un contract social si cu magistratii, chiar daca exista un anumit stigmat in jurul lor. (…)
Sorina Matei: Astazi pe mine m-a surprins comunicatul domnului Florenta, pentru ca eu n-am vazut vreodata in ultimii ani un sef al Parchetului General care sa intre frontal in Executiv. L-a distrus pe domnul Boloan. Si asociatiile de magistrati. Inteleg ca justitia n-a fost consultata. Ati fost consultati pe acest proiect?
Marius Voineag: Cred ca au existat discutii cu Sectia de procurori, cu vicepresedintele si cu domnul Procuror General. Chiar astazi am vazut ceva imagini. Inteleg ca inca nu e trimis pentru aviz la CSM.
Sorina Matei: Spune Alex Florenta ca creeaza dezechilibre si discriminari evidente atat intre generatiile de magistrati, cat si intre magistrati din aceeasi generatie. Statutul a fost modificat de trei ori, iar dispozitiile la pensiile referitoare la pensiile de serviciu au fost modificate de patru ori in ultimii din 2017 pana in 2025. Si chiar (n.r. proiectul de lege) adanceste problemele si chiar ii explica Executivului ca prin proiectul asta blocheaza justitia, nu rezolva problemele din justitie. Aveti aceeasi abordare? (…)
Marius Voineag: Eu cred ca e cu trimitere exacta la faptul ca se decaleaza pe urmatorii patru-cinci ani de zile, in asa fel incat cateva promotii de magistrati, de procurori pot iesi la pensie in conditiile anterioare. Si nu exista o gradualizare de la 1 ianuarie 2026. Adica daca tot facem o gradualizare, ar fi normal sa fie facuta etapizat incepand cu 1 ianuarie anul anul urmator. Pentru ca nu vad unde ar exista un criteriu obiectiv: trei ani, doi ani, cinci ani, in ce masura putem sa ne ducem mai departe.
Sorina Matei: Ce credeti ca ar afecta mai mult activitatea procurorilor: situatia cu varsta de pensionare sau cuantumul pensiei? Ce va deranjeaza mai mult?
Marius Voineag: Nu m-am exprimat vreodata ca fiind vreun deranj. Tocmai din cauza asta cred ca tine si de activitatea, si de satisfactiile pe care le ai in job acolo, la DNA, ca sa vedem si imbunatatirea, cresterea varstei de pensionare, pe care o facem noi organic, din interior. Dar cred ca aceste masuri ar fi fost utile de pus intr-un ansamblu, de discutat mai pe larg.
De exemplu, dupa parerea mea, cred ca sunt si niste inechitati care pe care trebuie sa le mentionez. Exista o remuneratie care e departe de a fi meritocratica in sistemul judiciar, in sensul in care noi suntem platiti in functie de gradul profesional, si nu in functie de ceea ce livram. Practic, exista procurori cu salariu identic la Directia Nationala Anticoruptie, oameni care isi asuma o anumita stare de stres, o anumita expunere publica, o anumita presiune mediatica, o complexitate a cazurilor si au acelasi salariu, de foarte multe ori, cu procurori care isi desfasoara activitatea la parchete de pe langa judecatorii.
Din punctul meu de vedere, este o inegitate pe care am fi putut s-o indreptam, dar care ar fi necesitat niste dezbateri ale cu sistemul judiciar. Daca tot discutam de meritocratie, discutam de o plata corespunzatoare pe ceea ce noi livram in serviciul public mai departe.
Sorina Matei: Chiar asa. Aveti cel mai mare salariu din magistratura? Cine are cel mai mare salariu din magistrata?
Marius Voineag: Nu, nu, cu siguranta nu e cel mai mare salariu din magistratura. 25.600 de lei e salariul procurorului-sef DNA in momentul de fata. Dar sunt salarii de la 6-7000 RON pana la salarii de 30.000 RON.
Sorina Matei: Totusi, exista aceasta vointa a politicului sa rezolve aceasta problema a pensiilor magistratilor, asa-numitele pensii speciale. Vorbim de 6-7.000 de persoane. Adica sub 4% fata de pensiile totale care se dau in sistem. 5.600 de magistrati din 212.000 de persoane cu pensii de serviciu si speciale. Ca la povestea asta s-au lipit si alte categorii profesionale.
Care ar fi solutia de iesire din acest impas? Ca e clar ca magistratura nu vrea aceste modificari in forma in care sunt.
Marius Voineag: Mi-as dori foarte mult sa vad un rezultat al unor dezbateri reale intre Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General, presedintele Inaltei Curti, in ansamblu, pentru a gasi o solutie optima. Directia Nationala Anticoruptie nu e implicata direct la discutii ce tin de cariera profesionala.
Sorina Matei: Da, dar asteptarile cele mai mari sunt de la DNA. Corect?
Marius Voineag: Corect. In acelasi timp, in acelasi timp, in acelasi timp trebuie sa ne raportam si la faptul ca exista ‘n’ situatii de magistrati care despre care nu se stie nimic. Judecatori amenintati, procurori amenintati, oameni care umbla cu paza si protectie permanenta, pe baza amenintarilor pe care le-au primit succesiv, solutionand cauze aparent banale si care beneficiaza de paza permanenta.
Sorina Matei: Aveti situatii de-astea in DNA?
Marius Voineag: In DNA, nu direct. Am avut o situatie pe vremea cand functionam in DIICOT. Exista o situatie de monitorizare. In momentul de fata, stiu sigur ca exista la judecatori cateva cazuri.
Sunt lucruri care trebuie spuse, pentru ca e clar ca ele nu s-au auzit si se fac paralelisme care nu au legatura cu ceea ce ar trebui sa discutam.
Sorina Matei: Sunteti de acord cu pensionarea la 48 de ani?
Marius Voineag: Nu. E un aspect pe care l-am mentionat si anul trecut. Cine intra in magistratura cu gandul la pensie de la 22-23 de ani eu cred ca are o problema din toate punctele de vedere. Insa trebuie sa fim onesti si sa intelegem.
Astazi am vazut un articol foarte bun pe Juridice. A fost publicat de un fost judecator de la Curtea Europeana, in care sunt semnalate patru cauze ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene. E un paragraf din doua cauze reunite (C146 si C374 – ambele din 2023), in care CJUE mentioneaza expressis verbis ‘ca aceasta remuneratie care constituie una din garantiile independentei judecatorilor trebuie sa fie la inaltimea importantei functiilor pe care le exercita. Stabilirea ei trebuie sa aiba un temei legal si sa indeplineasca criteriile de obiectivitate, previzibilitate, stabilitate si transparenta’.
Sorina Matei: Va citesc si eu din deciziile Curtii Constitutionale. Decizia 900/2020: ‘Curtea reitereaza ca atat Constitutia, cat si jurisprudenta Curtii Constitutionale care dezvolta principiul independentei justitiei consacrat de articole din legea fundamentala garanteaza doar pensiile de serviciu ale celor care au exercitat calitatea de judecator, judecator la Curtea Constitutionala’ (intre timp, au disparut judecatorii CCR, ca sa treaca proiectul de curte), ‘procuror sau magistrat-asistent la ICCJ sau la CCR, intreaga perioada impusa de lege, deci care au avut o cariera in respectivele profesii, nicidecum pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale asimilate sau cu vechime asimilata conform dispozitiilor legale in vigoare’.
Ce spune Curtea? Sunt multe decizii ale CCR ca va garanteaza pensiile acestei profesii. Si a explicat clar de judecatori, de procurori, de judecatorii CCR. Adica taiati, dar taiati de la ailalti, nu de la ei! Pentru ca avem si decizii ale CJUE. Si cu toate astea, Guvernul vrea s-o faca – inclusiv pe cuantumul pensiei.
Marius Voineag: Da, chestiunea cu cuantumul a fost transata destul de direct de CJUE. Inteleg ca s-a ajuns la un 70% din net. Nu poti sa faci niciodata o evaluare corecta.
Eu nu m-as putea pronunta cu privire la cuantumuri, insa este foarte clar ca ar trebui ca dialogul sa fie deschis, pentru ca si magistratii cred ca isi pot asuma fara probleme o forma de discutie coerenta in ceea ce priveste situatia in care ne aflam. Pentru ca trebuie sa intelegem si noi, ca magistrati, ca traim in Romania si e o situatie complicata bugetara.
Sorina Matei: Dar sta independenta justitiei in autonomia financiara, in bani?
Marius Voineag: E o intrebare care e pusa intotdeauna extraordinar de simplist. Cand spui: ‘justitie si bani’, creezi deja o imagine gresita. Intr-o autonomie financiara si intr-o stabilitate in profesie. As contura-o mai mult in zona asta. Ideea e ca trebuie sa ne raportam si la ce se intampla in tarile dezvoltate si magistratii sunt foarte bine platiti. Cand ne dorim o tara ca afara, ne dorim sa vedem lucrurile bune din afara.
Sorina Matei: Da, dar si poporul vrea niste salarii ca afara. Si justitia, dar si poporul.
Marius Voineag: E adevarat. Am citit un articol: cuantumuri la 20-30.000 de dolari canadieni pe luna in Canada. Adica sunt diferente palpabile si pe care le poti identifica pe baza barometrelor care exista la nivelul Uniunii Europene in ceea ce priveste salarizarea. Suntem undeva la mijloc, nu suntem in varf. In niciun caz nu suntem in varf.
Dar repet: e o chestiune pe care trebuie s-o transeze Executivul cu un dialog onest impreuna cu corpul magistratilor.
Sorina Matei: CSM v-a consultat? Adica directiile specializate ale parchetelor au fost consultate?
Marius Voineag: In general, am avut un dialog foarte bun si cu Sectia de procurori, si cu domnul Procuror General pe aspectele astea. Deci totul tine de comunicare.
Sorina Matei: Si ce veti face dumneavoastra sau magistratura daca saptamana viitoare (ca deja a anuntat coalitia) isi angajeaza raspunderea (n.r. Guvernul) pe acest pachet 2 din reforma? Vi se pare corect ca CCR sa fie scos din poveste?
Marius Voineag: Filtrul de constitutionalitate se face si a posteriori si vom vedea. E o chestiune care e de durata.
Sorina Matei: Credeti ca vor fi blocaje? Adica va fi o reactie a magistraturii?
Marius Voineag: Da. Cu siguranta va fi o reactie a magistraturii. Nu sunt un mare iubitor de greve si proteste, dar realitatea e ca daca DNA intra intr-o greva si protest, s-ar putea sa isi doreasca toata lumea sa stam in greva si protest – cursa indelungata. Motiv pentru care eu cred ca nu ne permitem foarte mult chestiunea asta. Dar vom vedea pana la urma. Probabil ca vor fi adunari generale. (…)
Sorina Matei: As vrea sa mergem si pe marfa Directiei Nationale Anticoruptie direct. (…) Am facut o listuta cu dosarele DNA cu colegii. Avem pe primul loc dosarul dosarul generalilor SRI Coldea si Dumbrava – influenta in justitie. (…) Buzatul – celebra spaga din portbagaj. Iulian Dumitrescu – trafic de influenta, luare si dare de mita si fals in declaratiile de avere. (…)
Marius Voineag: E o greseala la Portul Constanta. E o mita de 350.000 de euro, dar, de fapt, e o mita de 6,5 milioane. Adica sunt mai multe mite, in total de aproximativ 6,5 milioane de euro. 350-400.000 de euro am ‘incasat’ noi cash, prin investigatorul nostru sub acoperire. Adica vorbim doar de cash-uri de 350-400.000 €. Dar valoarea mitei e de 6,5 milioane. (…)
Sorina Matei: As vrea sa-mi spuneti: dosarul Coldea (ca incepem cu regina) – cat de complex a fost acest dosar si ce v-a aratat dumneavoastra, ca procuror, ca om experimentat din justitie? Acum dosarul e trimis in judecata.
Marius Voineag: A fost o cauza foarte complexa, foarte greu de investigat, din punctul nostru de vedere. Noi am incercat sa fim cat se poate de obiectivi. A existat un trend foarte complicat si pe media – ati vazut ca au existat comunicate din toate partile…
Sorina Matei: Au dreptul sa se apere.
Marius Voineag: Bineinteles. Noi am incercat sa fim cat se poate de decenti, sa fim cat se poate de obiectivi in ceea ce facem. Orice forma de patima am incercat s-o inlaturam de la bun inceput. Au existat cereri de aparare care au fost admise integral de catre procurorul de caz. E un dosar foarte bun. Ne bazam pe el. Vom astepta sa vedem ce fac instantele judecatoresti.
Sorina Matei: Dar ideea asta ca niste oameni care au calarit actul de justitie si au facut un sistem paralel de justitie in Romania… Domnul Coldea, imi aduc aminte, la o audiere din Comisia SRI (n.r. din Parlament) cu Manda (n.r. Claudiu Manda, fost presedinte al comisiei), a zis ca nu exista Statul Paralel. (…) Si Dumbrava, alter egoul domnului Coldea, seful Directiei Juridice a SRI. Niciunul nu e avocat. Ei, pur si simplu, creasera un sistem paralel in care promiteau interventii la judecator.
Marius Voineag: Asta e ce am retinut si noi. (…)
Sorina Matei: Cum vi se pare dumneavoastra ca lucrurile astea inca exista in Romania?
Marius Voineag: Dincolo de incarcatura emotionala a unei astfel de cauze, am incercat sa intelegem foarte mult daca exista, pana la urma, consultanta si in ce consta ea. Ce n-am putut sa intelegem noi pe mai departe a fost de ce consultanta asta se facea catre foarte multi inculpati din dosarele cu trimiteri in judecata. Asta n-am putut sa decelam.
A fost acuzatia formata de un procuror cu mare experienta (n.r. Mihaiela Iorga-Moraru). Din punctul nostru de vedere, sta in picioare. A fost un dosar care a trecut si prin filtrul meu de legalitate, pentru ca am fost ierarhic superior. Am avut toata buna-credinta sa inteleg toate nuantele din acest dosar si marturisesc ca e o trimitere in judecata, din punctul meu de vedere, extrem de importanta pentru ultimii doi ani de mandat pe care i-am desfasurat la conducerea DNA. Deci DNA sta in spatele acestui dosar, fara doar si poate.
Acest dosar va sta picioare in instanta. Am vazut ca a fost foarte polarizata si media. A a fost foarte multa silentiozitate pe critici in anumite privinte. Cred ca ar trebui sa declanseze o chestiune legata de ce si in ce masura poti, dupa desfasurarea derularea unei astfel de functii, in ce masura poti sa intri in activitati de consultanta efectiv. Exista o interdictie pentru procurori, de exemplu, ca in masura in care intri in avocatura, cinci ani de zile sa nu prestezi activitate de avocat in cauzele ce vizeaza orice loc de munca din ultimii cinci ani. E pe statutul profesiei de avocat aceasta interdictie. (…)
Vorbesc in general de servicii. Eu cred ca poate fi supusa dezbaterii publice o astfel de chestiune si se poate chiar interveni legislativ – de ce nu? Pentru ca sunt niste lucruri care nu sunt cuantificate pe nicaieri si, asa cum a fost si povestea in acest dosar, factual retinuta de catre procurorul de caz, elementele de dupa plecarea din jobul efectiv, din functia publica, au cantarit foarte mult. Adica tot ce a insemnat activitatea prestata in serviciul public a cantarit foarte mult in validarea ta ulterioara pe parte de clienti. (…)
Sorina Matei: Da, pentru ca s-au legendat pe functia publica… Unde a mai dat comunicate Coldea, a spus ca in Marea Britanie si in Statele Unite, fostii ofiteri, fosti sefi ai serviciilor de informatii dau consultanta pe bani. Domnul Coldea poate crede ca suntem tampiti. Da, dar nu intervin in justitie. Adica nu iei banul si zici: ‘Lasa, ca rezolv eu’ – cum zicea Dumbrava.
Marius Voineag: Exista in Statele Unite un sef de contrainformatii de la FBI (n.r. Charles McGonigal) care a luat o condamnare de cinci ani si jumatate pentru o consultanta pe care a facut-o in Albania si e in executarea unei pedepse. A mers pe recunoastere si s-a dus cinci ani si jumatate pentru incalcarea unor reguli elementare in ceea ce priveste consultanta.
Sorina Matei: In timpul investigarii acestui dosar, ati simtit presiuni din magistratura? Adica ati simtit o temere in magistratura? Pentru ca erau si procurori, si judecatori…
Marius Voineag: Nu cred ca o temere. N-as cuantifica o temere, dar, cu siguranta, a fost un dosar care a creat foarte multa rumoare si in interior. Si a existat o anumita reticenta a oamenilor chiar in a vorbi. Dincolo de o serie de martori care au fost audiati in cauza si care au dat niste declaratii in cauza respectiva si care vor fi avute in vedere in fata unui judecator, au fost chestiuni foarte sensibile si delicate. Si ne-am dorit sa dam dovada de profesionalismul maxim in ceea ce priveste acuzatia in materie penala.
Sorina Matei: Dar ei au realizat ce au facut, ei realizau ca au facut un sistem paralel in justitie?
Marius Voineag: Nu stiu. S-a mers pe argumentatia de consultanta a la longue si atunci consultanta a la longue poate sa acopere multe alte lucruri.
Sorina Matei: Pai, ce specialitate are domnul Coldea pe consultanta juridica? El n-are facultate juridica. Academia SRI nu e academie juridica. La fel si Dumbrava.
Marius Voineag: Problema e abia de la momentul in care consultanta se duce in zona de trafic de influenta. Pentru noi, acolo a fost limita. Stiu ca poate parea un echilibru sensibil aici, dar pentru noi lucrurile au fost foarte clare. De la momentul la care consultanta s-a transformat in trafic de influenta, noi n-am mai dat niciun pas inapoi. Nu ne-a deranjat absolut nicio forma de presiune, nicio forma de discutie mediatica contrara. (…) Au fost judecatori audiati in dosar.
Sorina Matei: Campul tactic mai exista in justitie?
Marius Voineag: Depinde daca a existat…
Sorina Matei: Campul tactic al domnului Dumbra, transformat dupa aia in privat…
Marius Voineag: Pare ca s-a dus in privat.
Sorina Matei: Campul tactic de la stat mai exista?
Marius Voineag: Nu. Departe de mine! Se lucreaza procesual impecabil pe partea asta.
Sorina Matei: Plicurile galbene?
Marius Voineag: Nu. Exista informatii, cum e firesc, pe care structurile de informatii ti le transmit (slava Domnului!). Dar asta e departe de notiunea de ‘camp tactic’.
Sorina Matei: Dar in DNA mai vin ofiterii SRI?
Marius Voineag: Daca vin ofiterii SRI in vizita sau cum?
Sorina Matei: Nu. Daca vin la serviciu in DNA.
Marius Voineag: Nu. Asa ceva nu existat pe mandatul meu.
Sorina Matei: Daca scriu rechizitoriile.
Marius Voineag: Exclus asa ceva. Adica e o chestiune pe care o infirm din plin.
Sorina Matei: Daca se fac sedinte operative de catre sefii SRI in DNA.
Marius Voineag: Niciodata. Nici nu stiu daca au existat sau e doar o chestiune de zvon public. In ceea ce ne priveste pe noi, exclus asa ceva. E o impartire foarte clara a informatiei. Unde se termina informatia, incepe activitatea judiciara.
Sorina Matei: Din toata saga domnului Coldea, atat este? Adica doar astea doua-trei spete?
Marius Voineag: Nu. E o speta mult mai larga. Asta e o prima trimitere in judecata. Sunt niste disjungeri. Sunt in lucru. Mai multe cauze. (…) Lucram la mai multe cauze, care vizeaza mai multe infractiuni. (…)
Sorina Matei: Alta structura de forta: domnul Zisu de la MApN. In sfarsit, a picat domnul Zisu. Cum de l-ati facut pe domnul Zisu, dupa 20 de ani?
Marius Voineag: Am beneficiat de informatii foarte bune la momentul respectiv. Cu greu – e adevarat. (…) Pe noi ne-a interesat sa intram in zone in care nu s-a mai intrat. Am spus asta de la inceput: chiar daca nu facem un show-off (n.r. o parada) si nu iesim o data la saptamana cu cate un mare caz, in ultimii doi ani noi am demonstrat ca avem incisivitate si curaj sa ne asumam acuzatii la oameni despre care de multe ori nu se discuta niciodata nimic, despre care nici nu se vorbea ca ar exista in zona negativa a lucrurilor. Si la momentul la care am facut schimbarile la Serviciul militar, mi-am dorit sa impulsionam zona investigatiilor pe militari. (…) O sa mai vedeti niste surprize si pe toamna – va spun foarte clar. Surprize placute, din punctul nostru de vedere. De la Serviciul militar. E o activitate intensa acolo. Se lucreaza. Imi place ca sunt motivati. Au un sef (n.r. procurorul Adrian Mircea) care are decizia de pensie in buzunar, dar care, vocational, si-a gasit implinirea aici, alaturi de noi, in echipa noastra de conducere. Si lucrurile au mers fara niciun fel de forma de piedici. Ba chiar au curs.
Sorina Matei: Si cum ati reusit sa dezghetati Serviciul asta militar, pe care SRI l-a inghetat? Ca stiu exact ce s-a intamplat la Serviciul militar. Serviciul militar nu mai facea nimic si, brusc, a inceput sa faca. Deci se poate.
Marius Voineag: Se poate si e un moment foarte important. Ai 2,5% din PIB pe aparare, se fac achizitii continue, avem razboi la granita. A fost o obligatie din partea noastra sa fim prezenti pe zona asta. Cu atat mai mult in zona de logistica, achizitii si asa mai departe, i-am vazut foarte mobilizati. S-au schimbat politistii, au venit procurori noi si au inceput sa apara rezultatele.
Sorina Matei: Politistii au pensii speciale?
Marius Voineag: Da, politistii au pensii speciale. Si foarte multi au plecat foarte devreme, chiar pe mandatul meu. Din nefericire, au fost pierderi, pentru ca au fost politisti foarte buni printre ei.
Sorina Matei: Aveti destui politisti in DNA?
Marius Voineag: Din 350 de pozitii, avem aproximativ 280 de politisti activi, care desfasoara mai multe activitati. Nu participa doar in activitatea de dosare; mai sunt si pe partea de investigatii financiare, unde am dezvoltat noi o structura noua. Cred ca daca am avea schema ocupata… Adica avem cam 60. S-au pensionat foarte multi. Pe mandatul meu, au venit 120 de politisti si 98 de procurori. Adica resursa umana a fost din plin improspatata.
Insa cred ca riscul foarte mare pe care il avem in momentul de fata e ca nu cumva sa se opreasca detasarile intre institutii. (Am auzit de o chestiune de genul asta.) Pentru noi ar fi o dauna majora. Noi lucram: un procuror si doi-trei politisti (ofiteri de politie judiciara) intr-o echipa (intr-un task force), in asa fel incat daca rupem unul-doi dintre ei sau pleaca toti odata pe incetarea unor detasari interinstitutionale, putem sa spunem ca mai bine desfiintam DNA-ul. E o obligatie asumata de noi sa fim prevazuti cu titlu de exceptie pe chestiunea asta. Si suntem evaluati destul de bine de forurile internationale pe partea de consolidare institutionala.
Sorina Matei: Dar de ce sa se opreasca detasarile politistilor?
Marius Voineag: Inteleg ca era un draft al unui proiect de lege, la care sper sa fim si noi intrebati cu privire la importanta pe care o au ofiterii detasati din MAI. (…)
Am lucrat la DIICOT, am lucrat la Parchetul General. Va pot face o radiografie exacta. E un mare plus pe care il avem in momentul de fata. Daca ii pierdem e o problema majora. Deja avem avem pierderile cu pensionarile lor extrem de devreme. Pentru ca si la ei sunt niste pensii mai mari. (…)
Sorina Matei: Toata lumea vrea dosare mari. Dosare mari se scot greu. Mai aveti dosare mari?
Marius Voineag: Avem dosare mari in lucru. La portul Constanta, chiar daca mita era de 6,5 milioane, ea viza contracte de 300 de milioane de lei. Adica altera chestiile publice pe parte de 300 de milioane de lei. Impactul este urias in dosarele mari.
Sorina Matei: Are capacitate institutionala DNA, in acest moment, sa puna capat mafiei din Portul Constanta?
Marius Voineag: Da. Cu siguranta, a fost un prim pas. Nu s-a intrat vreme de 20 de ani. Eram satui. Azeam de chestiunea asta de la o foarte mare parte din media: ‘cu portul nu faceti nimic, nu intrati pe port’… A fost ca o ambitie pe care ne-am pus-o toti la nivel de conducere. Ne-am implicat activ patru oameni, am avut investigatori, am ramas fara tehnica la momentul respectiv (va spun sincer: atat de dizlocati eram) si avem 41 de acuzari in personam, adica 41 de inculpati.
Am vazut ca a existat o critica cu privire la masuri. Noi am propus 18 la arestare. 16 dintre ei au primit control judiciar. Masurile tin de apanajul instantelor judecatoresti, atunci cand vorbim de arestare, nu tin de noi.
Noi bucata [noastra] am incercat s-o facem cat se poate de transparent. Adica aici e ca si cand ai face un dosar de flagrant, dar esti intr-o cascada. Vreme de 11 luni de zile, tu doar asta faci. 11 luni am stat pe portul Constanta. Iar pentru noi a fost o mare reusita.
Sorina Matei: Va fi un follow-up (n.r. o continuare) pe Portul Constanta?
Marius Voineag: Cu siguranta. Vor fi mai multe, chiar. Pentru ca sunt atat de multi bani in joc intr-o infrastructura critica de nivelul asta, incat n-are cum sa nu existe tentatia din partea unora. (…) Sa zicem ca incercam sa ne facem cat se poate de bine treaba, inclusiv pe follow-up-uri dupa dosarele pe care le-am inceput.
Sorina Matei: Una dintre prioritatile statului roman este evaziunea fiscala. Se iau masuri, ANAF, reprosuri, digitalizare… Cum joaca procurorii in povestea asta? Adica: unde puteti ajuta?
Marius Voineag: E foarte important. S-a tot discutat si mi-as dori sa se dezbata mai mult subiectul. E o problema de sistem. In 2016, au fost modificate legile in asa fel, incat tot ce tine de evaziune fiscala s-a dus in supravegherea procurorilor la parchetele de pe langa tribunale. A iesit si Directia Nationala Anticoruptie din peisaj, a iesit si DIICOT din peisaj.
De cand am venit, mi s-a parut normal sa punem umarul la ceva de nivel inalt. Vorbim de infractiuni in zona gulerelor albe. Acolo noi trebuie sa fim prezenti. Si ne-am chinuit vreme de un an de zile. Am avut sprijin, la momentul respectiv, din partea Ministerului Justitiei si am modificat legea anul trecut. DNA a intrat in investigatii pe cauzele de combatere a marii evaziuni cu peste 10 milioane de lei competenta. Pentru noi a fost o prima reusita. De un an de zile, am reusit sa scoatem la suprafata patru cauze cu acuzatii in personam. In primele doua cauze, avem 55 de milioane de lei integral indisponibilizati prin masuri asiguratorii (pagube de 55 milioane RON). Avem o cauza in momentul de fata: a fost acum doua-trei saptamani cu 14-15 inculpati, trei in stare de arest, cu rambursari nelegale de 9 milioane de euro.
In general, am dat drumul la dosare mari de continut pe parte de evaziune fiscala. Ele raman fara un efect real daca nu ne axam si pe recuperarea produsului infractional. Si din cauza asta de multe ori la noi poate dura ceva mai mult: pentru ca incercam sa ne axam cat se poate de mult pe recuperarea banilor furati.
In momentul de fata, noi mai avem in lucru cateva cauze mari, dar realitatea trebuie spusa: stam prost la nivelul sesizarilor. Am avut patru cauze pe sase sesizari de la ANAF anul trecut, dintre care patru au fost pe competenta noastra, doua nici macar nu erau de competenta noastra. Unul dintre ele a iesit la suprafata. E vorba de cazul de la Pitesti. Este mult prea putin.
Sorina Matei: Pai, si de ce credeti ca nu va seizeaza ANAF?
Marius Voineag: Din punctul nostru de vedere, de la momentul in care s-a reorganizat Antifrauda, lucrurile pe partea de sesizare au intrat intr-un colaps, intr-o cadere abrupta. E un trend care se manifesta la mai multe autoritati cu atributii de control. DNA avea undeva la peste 100 de sesizari de la institutiile cu atributii de control (Curtea de Conturi, ANAF, ANPC samd), iar in momentul de fata am ajuns la 23 de sesizari de la toate institutiile cu atributii de control pe anul trecut. Pe an, pe 2024. E mult prea putin.
Noi suntem organ de aplicare a legii. Noi, in general, lucram cu ce avem. Daca n-aveam informari de la servicii, pentru noi era foarte greu. Asta e realitatea. Ne-am bazat foarte mult pe informatiile pe care le-am primit din zona de structuri.
Sorina Matei: ANAF-ul v-a trimis patru sesizari intr-un an. Mi se pare absolut superb.
Marius Voineag: Sase au fost de toate, dar doua nu erau de competenta noastra.
Sorina Matei: Dar nu credeti ca e si o problema la ANAF?
Marius Voineag: E o problema la ANAF. (…) S-a lucrat foarte bine pentru ca se lucra integrat. Aveai o Antifrauda puternica in spate, care livra un material bine pregatit. Chestiunea asta trebuie usor-usor schimbata. Singurul exemplu care functioneaza foarte bine in momentul de fata din Europa este Guardia di Finanza (n.r. din Italia), cu care EPPO are cel mai mare succes la nivel de de evaziune fiscala. Dar ei chiar fac acte de cercetare penala. Ca IRS-ul american, ca fiscul german. Adica ei se transforma dintr-o zona pasiva de victima (se constituie parte civila in dosarele noastre, ca sunt pagubiti) intr-o zona proactiva, in care merg catre noi.
Sorina Matei: Aia ar mai trebui: ca ANAF, care nu face sesizari, sa devina si organ de aplicare a legii!
Marius Voineag: Sa stiti ca nu. E vorba de organizarea unei structuri care sa se ocupe cu adevarat de inspectie fiscala. Avem mare nevoie de sprijinul unei autoritati cu atributii de control pe partea asta. Si sper sa se schimbe in perioada urmatoare. (…)
Anul trecut, de la momentul la care am preluat competenta pe evaziune fiscala, am avut discutii cu presedintele ANAF si cu ministrul de Finante. Vom vedea. (…)
Sorina Matei: Puterea corupe, nu opozitia. Eu n-am mai vazut la DNA dosare cu ministri, cu oameni grei din politica. (…) Eu nu cred ca nu se mai fura in Romania. Adica eu cred ca se fura in continuare. Dumneavoastra ce credeti?
Marius Voineag: Sunt ferm convins ca exista infractionalitatea. Noi avem cauze deschise pe foarte multe planuri. Am fost foarte atenti cu acuzatiile in ceea ce priveste zona de top level, pentru ca de foarte multe ori am vrut sa iesim cu ele foarte probat – asa cum am avut prim-vicepresedinte de partid (n.r. Iulian Dumitrescu de la PNL), un om extrem de influent. Nu vorbim de o persoana care avea acces la un ministru, ci vorbim de o persoana care nominaliza din plin ministri intr-un guvern.
Se face de foarte multe ori o impartire foarte artificiala. Realitatea e ca banii sunt foarte mult dizlocati. Sunt descentralizati. Sunt, in general, la consilii judetene, la nivel de ceea ce pe vremuri erau numiti ‘baroni locali’ – oamenii care beneficiaza de mai multa stabilitate in functie.
Exista o anumita volatilitate si in ceea ce priveste ministrii. De foarte multe ori, noi poate deschidem, dar ajungem tot la fosti, pentru ca exista o fluctuatie constanta si pe partea de Guvern.
Trebuie sa fim realisti si sa intelegem ca din 36 de ministri din toata istoria DNA, doar 14 au fost condamnati. (…) 14 sunt condamnari definitive. Mai sunt 5 pe rol. Restul au fost foarte multe situatii care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acuratetii acuzatiilor si am avut infrangeri. Motiv pentru care am vrut sa fim foarte precisi. (…)
Sorina Matei: Va reprosam situatia cu ministrii. Mi-ati zis ca 38% din ministrii umflati trimisi in judecata de DNA au primit condamnari definitive. Dar asta inseamna ca, pur si simplu, unele dosare au fost prost instrumentate.
Marius Voineag: Da. Ne place, nu ne place, noi duelul il facem in fata unui judecator. La final, tot hotararea judecatoreasca il transeaza.
Sorina Matei: Directia Nationala Anticoruptie s-a infiintat pentru gulerele albe, pentru inalta coruptie din Romania. Unde considerati dumneavoastra ca acum este focusul DNA?
Marius Voineag: Focusul DNA de la inceput a fost pe fapte, si nu pe persoane. Pe fapte, indiferent de persoana. Adica poate fi sus, poate fi jos. Cand vorbim de o mita de cateva milioane (chiar daca a fost la lider de partid sau a fost cu sute de mii de euro in port), vorbim de mare coruptie.
A fost mult peste ceea ce am anticipat noi. Noi nu ne-am asteptat la asa ceva. A fost o surpriza si pentru noi. Dar trebuie sa intelegem ca de foarte multe ori asteptarea e legata de nume. Si eu v-as intreba acum: e mai important un ministru cu o angajare nelegala sau un act de coruptie cu 3 milioane de euro mita? Iar noi dizlocam resursele pe baza unor prioritati. DNA a facut si una, si alta. (…) As vrea sa stam focusati pe partea de mare coruptie, fie ca ea e gestionata de cineva cu o functie mare in stat sau cineva cu o functie la nivel de vicepresedinte de consiliu judetean. (…)
Ati ramane surprinsa sa vedeti cam cati bani sunt la consilierii judetenii si la primari. Si vedeti ca stabilitatea in functie e foarte importanta ca lucrurile sa curga! (…)
