Preşedintele Consiliului Judeţean punctează în meciul cu procurorii DNA. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis ieri o parte dintre cererile şi excepţiile invocate de Costel Alexe şi ceilalţi inculpaţi din dosar.
Magistraţii au descoperit neregularităţi în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean şi au cerut procurorilor să le corecteze rapid sau să-şi retragă trimiterea în judecată. În cazul lui Alexe, judecătorii au cerut descrierea clară a faptei de luare de mită „în sensul de a se indica în concret actul în legătură cu îndeplinirea căruia ar fi existat presupusa pretindere (a mitei, n.r.), raportat la atribuţiile de serviciu ale acestuia”.
Procurorilor li s-a cerut să descrie clar şi modul în care Alexe l-ar fi determinat pe fostul director general al combinatului Liberty Galaţi, Bogdan Grecu să ofere şpaga. Procurorii au 5 zile la dispoziţie să remedieze neregularităţile din rechizitoriu şi să comunice dacă menţin dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei pentru continuarea cercetărilor. Decizia ÎCCJ nu este definitivă, ea putând fi contestată.
După o anchetă desfăşurată pe parcursul unui an şi jumătate, Costel Alexe a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită şi instigare la delapidare. Alături de acesta, a fost inculpat, pentru dare de mită, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fostul director al combinatului Liberty Galaţi, Bogdan Grecu, alături de două subordonate.
Acuzele DNA
Costel Alexe este acuzat că în aprilie 2020, pe când îndeplinea funcţia de ministru al Mediului, i-ar fi cerut lui Bogdan Grecu mai multe produse din tablă, în cantitate totală de 22 de tone. Produsele, respectiv tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectanculară şi rulouri de tablă, trebuiau predate pentru ca ministrul să dispună alocarea către combinatul Liberty Galaţi a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi pentru a manifesta indulgenţă la monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Halda, cu un volum total de aproximativ 50 milioane de tone, ar fi trebuit închisă încă din 2009, dată stabilită în cursul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Neînchiderea ei, alături de alte depozite neconforme a dus la trimiterea României de două ori în judecată în faţa Curţii de Justiţie a UE.
„Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE”, au menţionat procurorii DNA într-un comunicat. Produsele solicitate de Alexe, în valoare totală de aproape 100.000 lei, au fost livrate în două tranşe, pe 23 aprilie şi 7 iulie 2020, la sediul din Sculeni a unei societăţi comerciale administrate de Raluca Alexe, fosta soţie a preşedintelui CJ. Ulterior, Grecu ar fi cerut unor subalterne de la combinat să întocmească în fals două contracte de sponsorizare prin care să se justifice scoaterea din gestiune a materialelor şi livrarea acestora către Alexe.
Alexe a negat tot
Fostul ministru a negat acuzaţiile aduse de procurorii DNA, afirmând că nu ar fi condiţionat niciodată exercitarea atribuţiilor sale de primirea vreunui folos material. Alexe susţine că în calitate de ministru nu avea nicio atribuţie prin care ar fi putut influenţa acordarea certificatelor verzi către combinatul din Galaţi, conform zdi.
„Singura atribuţie a ministerului avizator este ordinul de ministru prin care lista cu beneficiarii este publicată spre transparenţă. Repet pentru a nu lăsa loc de interpretări: indiferent de numele ministrului, el nu poate influenţa procesul de acordare, care este un automatism pe care ministrul, la finalul procedurii tehnice, îl semnează spre a-l face public. Drept dovadă, combinatul siderurgic Liberty Galaţi a primit şi în 2018 şi în 2019 şi în 2020 aproape acelaşi număr de certificate verzi. Absurdul situaţiei este că pe procedura de avizare eu nici măcar nu figurez ca semnatar, lucru ştiut şi consemnat de documentele avute la dispoziţie de procurori, dar ignorat”, a arătat Alexe în momentul în care a fost trimis în judecată.
