La sfârșitul lunii decembrie 2022, Tribunalul București a respins acordul de recunoaștere a vinovăției semnat, în fața procurorilor DNA, de Sorin Mihai Mîndruțescu, fost șef în multinaționala din domeniul IT Oracle România. Motivul: posibilitatea condamnării pentru mai multe fapte de luare de mită de care acesta era acuzat s-a prescris în noiembrie 2021. Mîndruțescu recunoscuse că a primit șpăgi de aproape 570.000 de euro de la șefii altor firme private pentru a le face reduceri de preț la licențe IT pe care mituitorii intenționau, apoi, să le vândă unor instituții publice. Dosarul a reprezentat o premieră prin faptul că au fost incriminate șpăgi date/luate între firme privat. În marea majoritate a cazurilor, circuitul mitelor anchetate de procurori are ca destinatari reprezentanți/angajați ai Statului sau ai administrației publice locale.În acordul de recunoaștere a vinovăției semnat la mijlocul anului trecut, Mîndruțescu (53 de ani) admitea faptul că a luat mită în formă continuată (7 acte materiale). Astfel, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013, în calitate de Director General Oracle România, el a pretins și, ulterior, a primit suma totală de 569.413 euro, cu titlu de mită, de la reprezentanții unor firme din domeniul IT pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să pună la dispoziția acestora oferte de preț avantajoase privind produsele comercializate de societatea pe care o reprezenta – în special, licențe IT.. Reprezentanții firmelor care dădeau mita se înscriau și participau, apoi, la anumite licitații publice de achiziție licențe IT organizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Administrația Româna a Serviciilor de Trafic Aerian.
De precizat că, în august 2019, la momentul la care DNA a anunțat punerea sub acuzare a lui Mîndruțescu, anchetatorii susțineau că mita primită de aceasta se ridica la 869.413 euro, cu exact 300.000 de euro mai mult decât cea admisă de Mîndruțescu doi ani mai târziu, atunci când a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a fost de acord să fie condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare, și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei sau a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din circumscripția în care locuieşte. În acord se mai menționa confiscarea specială de la inculpat a sumei totale de 569.413 euro, în echivalent lei, sumă care a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită.Două decizii ale Curții Constituționale, din 2018 și 2022, referitoare la cursul prescripției penale, decizii care au influențat mai multe anchete și dosare penale de notorietate, au făcut, însă, ca, în final, Mîndruțescu să scape și el de pedeapsa penală. Pe 21 decembrie 2022, Tribunalul București a respins acordul de recunoaștere a vinovăției din cauza faptului că posibilitatea tragerii la răspundere penală a lui Mîndruțescu a încetat, prin prescriere, în noiembrie 2021 – adică la opt ani după ultima infracțiune de luare de mită săvârșită de acesta. DNA a depus apel.
Conform altor decizii de prescriere anunțate de instanțe în ultima perioadă, latura penală nu afectează, însă, recuperarea prejudiciilor/confiscarea sumelor care au făcut obiectul infracțiunilor. Spre exemplu, în decembrie 2022, într-un dosar din seria despăgubirilor ilegale atribuite de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), inculpații au fost achitați pentru că faptele s-au prescris, dar, în cazul unuia dintre ei – Dorin Cocoș – completul a menținut decizia de confiscare a sumei de 10 milioane de euro primită ca mită pentru a interveni pe lângă factori de decizie din ANRP. De asemenea, alți inculpați din dosar, de asemenea achitați în penal, trebuie să plătească Statului, în solidar, despăgubiri civile de peste 218 milioane lei.Aceste lucruri pot avea loc deoarece prescripția nu înseamnă nevinovăție, ci depășirea termenului legal în care Statul poate condamna penal o persoană acuzată de încălcarea legilor penale. După izbucnirea scandalului penal în care a fost implicat, Mîndruțescu a fost schimbat din postul de director în relația cu clienții din cadrul Oracle România și nu i-au mai fost reînnoite mandatele din posturi de conducere pe care le avea în Fondul Proprietatea.
Informațiile de la Registrul Comerțului arată că, în prezent, Sorin Mihai Mîndruțescu este asociat în propria firmă de IT, MSO Analytics Group SRL București. Societatea, înființată în octombrie 2019, la trei luni după ce a fost pus sub control judiciar în dosarul mitei de la Oracle, a avut în 2020 o cifră de afaceri de 356 943 lei și un profit net de 321.814 lei, iar în 2021 – cifră de afaceri de 570.297 lei și profit net de 459.294 lei.
În privința averii, ar fi de menționat că atunci când a fost inculpat, lui Mândruțescu a fost pus sub control judicar cu cauțiune, aceasta fiind fixate la 500.000 euro (echivalent în lei). A doua zi, DNA a anunțat că Mândruțescu ”a respectat obligațiile privind cauțiunea, în sensul că a pus la dispoziția procurorilor înscrisuri din care rezultă constituirea unei garanții reale imobiliare asupra unui bun imobil evaluat la 835.000 euro.”
