Potrivit datelor statistice oficiale, în România, populaţia a crescut în primul an de pandemie doar în zece judeţe ale ţării (inclusiv Municipiul Bucureşti), în vreme ce în 32 de judeţe a scăzut. Iar între judeţele cu populaţie în creştere, trei (Iaşi, Vaslui şi Suceava) sunt din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Judeţului Iaşi practic i-a mai „crescut” un oraş de mărimea Hârlăului, în numai un an: are o populaţie mai mare cu 10.000 de oameni.
La Iaşi, populaţia a crescut în 2020 faţă de anul precedent cu 10.295 de persoane, la Vaslui cu 5.060, iar la Suceava cu 369. Bucureşti şi Ilfov, cu 14.407, respectiv 13.498 de persoane în plus, au fost locurile în care populaţia a crescut cel mai mult în primul an de pandemie. Iaşul a fost pe locul trei, iar Vaslui pe al patrulea loc. În celelalte 32 de judeţe, populaţia a scăzut cu peste 80.000 de locuitori, iar judeţele Prahova şi Teleorman „s-au micşorat” cu peste 500 de locuitori fiecare – aceste judeţe fiind şi cele care au înregistrat cea mai mare diferenţă negativă faţă de anul 2019
În 2021, al doilea an de pandemie, judeţul Ilfov a fost pe primul loc în ce priveşte creşterea populaţiei, cu un plus de 14.406 persoane, iar Iaşul a fost pe locul al doilea, cu 4.669 de persoane mai mult decât în 2020, în vreme ce Bucureştiul a înregistrat un plus de 2071 de persoane. Aproape 132.000 de cetăţeni mai puţin a avut România în 2021, faţă de 2020, iar judeţele cu creştere a populaţiei au fost doar cinci: Ilfov, Iaşi, Bucureşti Cluj (+904) şi Timiş (+410).
Judeţul Ilfov şi-a continuat creşterea spectaculoasă a populaţiei şi în 2022. La 1 iulie, acest judeţ avea deja cu peste 16.000 de persoane în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Iaşul a fost din nou pe locul doi în topul creşterii populaţiei, cu un plus de 8.614 persoane faţă de 2021, iar judeţul Vaslui a fost pe locul al treilea, cu 2.417 cetăţeni mai mult decât în anul precedent. Opt judeţe au înregistrat creştere a populaţiei până la jumătatea acestui an. Printre ele, din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a fost de această dată şi judeţul Botoşani (+754).
În total, după aproape trei ani de pandemie, judeţul cu cea mai mare creştere a populaţiei a fost Ilfov, care în perioada 2020-2022 a crescut cu aproape 44.000 de persoane. Iaşul a avut a doua cea mai mare creştere a populaţiei, de 23.578 de persoane, astfel încât, la jumătatea acestui an judeţul avea oficial (populaţie după domiciliu) 985.200 persoane.
Prin populaţia după domiciliu, Institutul Naţional de Statistică înţelege „numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României”. Iar „domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţa obişnuită, de perioada şi/sau motivul absenţei de la domiciliu”.
Datele utilizate pentru determinarea populaţiei după domiciliu provin din surse administrative şi statistice. Sursele administrative sunt Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, al cărei Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor furnizează semestrial date referitoare la migraţia internă, date referitoare la migraţia internaţională definitivă cu stabilirea domiciliului în România, dar şi date despre imigranţi şi despre cetăţenii care au primit sau au renunţat la cetăţenia română. Iar Direcţia Generală de Paşapoarte oferă date referitoare la migraţia internaţională definitivă cu schimbarea domiciliului în altă ţară şi date despre emigranţi.
La nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale ţării, Regiunea Sud-Muntenia a scăzut cel mai mult de la 1 iulie 2019 până la 1 iulie 2022 – cu peste 104.000 persoane. Iar Regiunea Bucureşti – Ilfov, datorită creşterii masive de populaţie în Judeţul Ilfov, a fost singura care a înregistrat un spor pozitiv. Populaţia Regiunii Nord-Est a scăzut cel mai puţin în aceşti ani, cu 7968 de locuitori la nivelul celor şase judeţe componente, cifra negativă fiind cauzată de scăderea destul de însemnată a populaţiei în judeţele Bacău şi Neamţ. Botoşani şi Suceava au pierdut în intervalul 2019 – 2022 din populaţie, dar într-o mai mică măsură, iar Iaşi şi Vaslui au avut o creştere a populaţiei.
La 1 iulie 2022, populaţia după domiciliu în România era de 21.942.721 persoane, iar populaţia după rezidenţă era de 19.038.098.
Prin „populaţia după rezidenţă”, specialiştii Institutului Naţional de Statistică se referă la „totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României”. Iar reşedinţa obişnuită „reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase”. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul (adresa din actele de identitate), sau poate să difere. Dar se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă.
Şi după acest criteriu, Judeţul Iaşi este al doilea în ţară, cu o populaţie rezidentă de 800.083 persoane, după Municipiul Bucureşti, care avea la jumătatea acestui an 1.829.087 rezidenţi. Între primele zece judeţe după numărul de rezidenţi se mai numără, din Regiunea Nord-Est, Judeţul Suceava (locul 7 în România, cu o populaţie rezidentă de 615.860 persoane) şi Judeţul Bacău (cu 567.744 persoane, locul 9 în România). Însă imediat după Iaşi, ca mărime a populaţiei rezidente, se situează Cluj (711.630), Timiş (706.511), Prahova (693.482) şi Constanţa (664.034 persoane rezidente).
Regiunea Nord-Est are cea mai mare populaţie rezidentă dintre toate regiunile ţării, 3.136.610 locuitori, iar Regiunea Vest are cei mai puţini locuitori (1.744.461).
