Desi alegerile din 26 mai au mobilizat exemplar electoratul, lucrurile s-au schimbat putin in Romania, spune profesorul Vladimir Tismaneanu, intr-un interviu acordat Ziare.com:
Klaus Iohannis continua sa urmareasca, intens si mai ales „cu mare atentie”, diversele ticalosii comise de un Guvern pe cat de nemernic, pe atat de inept, Opozitia inca asteapta para malaiata, iar PSD face ce stie, chiar si fara Dragnea.
Vladimir Tismaneanu, a trecut mai bine de o luna de la alegerile din 26 mai, acum putem sa avem privirea mai limpede. Ce s-a schimbat in Romania – daca s-a schimbat ceva – dupa aceste alegeri, in care PSD a pierdut, dar, fiind un scrutin european, PSD a ramas la guvernare?
Grecia a tras concluziile din alegerile pentru Parlamentul European, Romania nu. Trist, dar nu s-a schimbat mai nimic. Klaus Iohannis continua sa urmareasca, intens si mai ales „cu mare atentie”, diversele ticalosii comise de un Guvern pe cat de nemernic, pe atat de inept.
Opozitia se cauta pe sine intr-un joc al asteptarii sperand ca, intr-un fel sau altul, para malaiata va cadea in gura lui Natafleata.
Aceeasi perioada s-a scurs si de la arestarea lui Liviu Dragnea. PSD a trecut printr-un congres de atunci si s-a si impacat – cel putin asa spune Viorica Dancila – cu colegii din Partidul Socialistilor Europeni. E alt PSD?
Este acelasi pseudo-partid mafiotic, o adunatura de gasti penale, cu lideri sociopati si fara urma de loialitati valorice. Singurul lucru care conteaza pentru ei si ele este cum sa jefuiasca mai mult si mai repede.
Dragnea e dupa gratii, tagma lui isi continua sinistra lucrare de spoliere a tarii.
Urmeaza, domnule profesor, alegeri prezidentiale. Acestea par lipsite de miza, Klaus Iohannis e vazut deja ca victorios, inca inainte de a sti macar cine mai candideaza. Sunt cartile facute pentru Cotroceni?
Nu cred ca jocurile sunt facute si ca nimic nu mai misca, ca suferim de o funesta si fatala paralizie a vointei politice. Sa ne amintim de sutele de mii de cetateni care, vreme de peste doi ani, au protestat la adresa revoltatoarelor abuzuri ale bandei Dragnea-Tariceanu-Dancila.
Vine 10 august, vom vedea.
Sunt adeptul atitudinii pe care Monica Lovinescu o definea drept etica neuitarii. Sunt convins ca undeva, momentan aproape invizibil, exista puterea de a sparge carcasa inertiei si a perseverarii in auto-infrangere.
Nici PSD nu si-a desemnat un candidat pentru Cotroceni. Ne putem astepta la vreun candidat-surpriza, care chiar sa conteze pentru un al doilea tur?
Daca surpriza va fi inenarabilul Ion-Aurel Pop, atunci chiar nu mai exista surprize pe lumea asta! Dar, evident, ne putem trezi cu Olguta sau cine stie ce alt personaj burlesc.
Asa cum am spus, au fost alegeri europene. Inainte de vot, marea temere a UE era cea legata de ascensiunea suveranistilor, a euroscepticilor. Cum arata lucrurile post-alegeri?
Este o veste buna, tendinta este in directia consolidarii, nu a aneantizarii proiectului numit UE. Demagogii populisti gen Viktor Orban mizeaza pe angoase colective, starnesc deliberat pulsiuni exclusiviste.
Renteaza pe scurta, poate medie durata, dar nu a la longue…
Au fost negocieri pentru functiile cheie, Emmanuel Macron a reusit sa intoarca negocierile de dinainte si sa propuna un candidat pentru sefia Comisiei Europene, din afara procesului de Spitzenkandidaten. Prilej sa se vorbeasca despre „nereprezentarea Estului”. Vi se pare legitima tema unui clivaj Est/Vest in ecuatia UE? Si daca da, care sunt cauzele de origine ale acestuia?
Cred ca se agita din nou un spectru menit sa genereze suspiciuni si temeri. Daca Occidentul nu voia Europa de Est, avea toate metodele sa nu o integreze in NATO si UE. Dar a facut-o, cu altruism si generozitate.
Sigur, avem traditii, memorii, experiente diferite. In Est, au existat Holocaustul si Gulagul.
Dar tocmai in aceasta consta sansa noastra in aceste vremuri nu tocmai trandafirii: Sa depasim ceea ce Freud a numit „narcisismul micilor diferente”, sa aparam acel tezaur de idei si valori care au inspirat marea bresa revolutionara din 1989.
Vladimir Tismaneanu este politolog, profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland, din 1990. A studiat sociologia si si-a sustinut in 1980 doctoratul in filozofie la Universitatea din Bucuresti cu o teza despre teoria critica a Scolii de la Frankfurt. A parasit Romania in septembrie 1981 si a locuit un timp la Paris si la Caracas.
Din septembrie 1982 traieste in Statele Unite. Intre 1982 si 1990 a fost cercetator la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia. In anii 1985-1990 a predat stiinte politice la Universitatea Pennsylvania. In perioada martie-decembrie 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR. In 2007 a primit din partea Universitatii Maryland Distinguished International Service Award, iar Asociatia Americana de Stiinte Politice i-a acordat certificatul pentru merite exceptionale in predarea stiintelor politice.
A publicat, printre altele: „Reinventarea politicului. Europa Rasariteana de la Stalin la Havel „(Free Press, 1992 si 1993; Polirom, 1997 si 2007); „Fantasmele salvarii. Democratie, nationalism si mit in Europa postcomunista” (Princeton University Press, 1998 si 2009; Polirom, 1999); „Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc ” (University of California Press, 2003; Polirom, 2005; in 2004, Premiul Barbara Jelavich din partea American Association for the Advancement of Slavic Studies, ca lucrare exceptionala in domeniul istoriei Europei de Rasarit si Centrale); „The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century” (University of California Press, 2012) .
