Represiunile Securitatii impotriva celor care criticau regimul comunist si pe Nicolae Ceausescu s-au materializat la finalul anilor ’70 si in anii ’80 sub forma unor dosare de drept comun instrumentate de Militie.
Noua strategie incepe dupa ce Nicolae Ceausescu a semnat, in 1975, Actului Final de la Helsinki, prin care angaja Romania fata de principiul respectarii drepturilor omului.
Pe de o parte, dictatorul inca mai avea pe plan extern o imagine de reformator si pacifist, dupa ce in 1968 a refuzat ca trupele romane sa participe la invadarea Cehoslovaciei si a condamnat interventia militara a Uniunii Sovietice. Dupa acel moment, Romania a fost invitata in organisme internationale de prestigiu, iar Ceausescu s-a intalnit cu mai multi lideri occidentali.
Pe de alta parte, represiunea Securitatii impotriva disidentilor a contiuat, dar era nevoie de masuri mai discrete, care sa aiba in vedere perspectiva respectarii drepturilor omului. De aici si ordinul trasat sefilor Securitatii, de a actiona „preventiv” si „sub acoperirea altor organe”.
Cazul Gheorghe Ursu
Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a depus saptamana trecuta la Curtea de Apel Bucuresti o serie de documente din arhiva CNSAS, care dezvaluie modul in care Securitatea inscena dosare de drept comun unor disidenti.
Potrivit procurorilor militari, acelasi lucru s-a intamplat si in cazul lui Gheorghe Ursu. Incercand sa evite un caz de persecutie politica, Securitatea i-ar fi inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de detinere de valuta, pentru posesia a 17 dolari.
Pentru acest lucru, inginerul a fost arestat pe 21 septembrie 1985 si inchis intr-o celula cu doi detinuti care aveau ordin sa-l sicaneze. Presiunile acestora culminau cu batai crunte. Inginerul a murit pe 17 noiembrie 1985, in arestul Militiei Bucuresti.
Procesul de la Curte
Doi fosti ofiteri din cadrul Directiei a VI-a a Securitatii, maiorul in rezerva Marin Parvulescu si colonelul in rezerva Vasile Hodis, sunt judecati in acest caz pentru crime impotriva umanitatii.
Alti doi inculpati din dosar, fostii ministri de Interne George Homostean si Tudor Postelnicu, acuzati de complicitate la infractiuni contra umanitatii, au decedat dupa trimiterea in judecata.
Ziare.com a analizat documentele depuse de Andrei Ursu la Curtea de Apel Bucuresti. Este vorba de sute de file de documente din arhivele Securitatii, o parte au fost declasificate recent, Ziare.com publica doar o parte din acestea.
Raportul colonelului Vasile Gheorghe
In ianuarie 1986, colonelul Vasile Gheorghe era seful Directiei a VI-a din cadrul Securitatii, unde lucrau Hodis si Parvulescu.
La bilantul facut pe anul 1985, Vasile Gheorghe dadea raportul in fata sefilor sai si explica cum se luau masurile cu ajutorul militienilor.
„Actionand in spiritul Programului de masuri al Departamentului Securitatii Statului pe anul 1985, impreuna cu Unitatea speciala S, s-a trecut mai operativ la finalizarea, prin masuri adecvate si, de regula, sub acoperirea organelor de militie, a 81 cazuri de autori de inscrisuri cu continut necorespunzator.
In cercetari s-a acordat o mai mare atentie stabilirii mobilului si scopului urmarit de faptuitori si, atunci cand s-a impus tragerea la raspundere penala, prin extinderea cercetarilor, am realizat aceasta pentru infractiuni de drept comun.”
In raportul lui Vasile Gheorghe, regasim executarea ordinelor de deghizare a infractiunilor politice, cu unele de drept comun.
„In cercetarea autorilor de inscrisuri ostile, s-a acordat o mai mare atentie stabilirii cu certitudine a mobilului si a scopului urmarit de faptuitori, iar atunci cand s-a impus tragerea lor la raspundere penala, am realizat aceasta prin trimiterea in judecata pentru infractiuni de drept comun.
In acest mod, s-a evitat a se da eticheta de persecutati pentru asa-zisul delict de opinie unor elemente despre care am reusit sa stabilim, prin extinderea cercetarilor, ca in realitate erau hoti sau delapidatori„, spunea colonelul.
„Planul de munca al Directiei a VI-a”
Un alt document relevant, care sustine aceasta teza, este si raportul intitulat „Planuri de munca si bilanturi pe servicii ale Directiei a VI-a a Securitatii”, din care reiese ca opozantii regimului Ceausescu erau pusi fictiv sub acuzare, condamanati sau internati fortat.
– „Din 7 elemente care au intreprins actiuni ostile vizind schimbarea oranduirii socialiste in tara noastra […] intr-un caz instanta a pronuntat internarea medicala a inculpatului, cf. art. 114 CP, acesta fiind bolnav psihic”;
– „Doua persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunilor de specula, delapidare si fals intelectual, iar o persoana a fost internata medical”;
– „S-au avut in vedere indicatiile Conducerii Departamentului Securitatii Statului privind stabilirea in sarcina persoanelor vinovate si a altor fapte de drept comun…”;
– „Totodata s-a desfasurat activitate de cercetare penala sub acoperirea organelor de Militie in mai multe cazuri, in scopul clarificarii privind savarsirea si a unor fapte indreptate impotriva securitatii statului.
Exemplificam: cazurile de la securitatile Bihor si Municipiul Bucuresti, sotii Mindroiu in cazul S.N. care urmau sa transmita in exterior unele date necorespunzatoare, carora li s-a retinut in sarcina si detinerea de valuta.
Ofiterii serviciului si-au mobilizat eforturile pentru transpunerea in practica a obiectivelor stabilite prin Programul de masuri al DSS pe anul 1989, pentru executarea intocmai a ordinelor DSS si comenzii unitatii, dand dovada de discernamant politic si juridic in aplicarea dispozitiilor legii penale si a ordinelor de linie”;
– „In cazurile in care s-a probat savarsirea unor fapte de drept comun, au fost sesizate organele de militie sau procuratura competente„;
– „S-a asigurat o cooperare mai buna cu organele de militie si procuratura, in situatiile in care in sarcina persoanelor implicate s-a constatat si savarsirea unor fapte de drept comun.
Din analiza cazurilor de autori de inscrisuri cu continut necorespunzator identificati, a rezultat ca pe masura intensificarii propagandei dusmanoase din exterior indreptate impotriva tarii noastre, elementele declasate sau cu un scazut nivel sau discernamant politic se fac ecoul emisiunilor denigratoare transmise de posturile de radio reactionare si, pe fondul unor nemultumiri personale, se dedau la manifestari ostile sub forma trimiterilor postale calomniatoare la adresa oranduirii socialiste din tara noastra.
Cercetarile in asemenea cazuri s-au efectuat, in marea lor majoritate, sub acoperirea organelor de militie sau procuratura, au avut un caracter aprofundat, stabilindu-se adevaratele cauze care au determinat persoanele implicate sa savarseasca asemenea fapte.
Masurile de finalizare, luate in asemenea cazuri, au fost diversificate, in functie de situatia fiecarei persoane si de gradul de vinovatie, de natura sa dea garantii ca pe viitor nu vor mai comise fapte de acest gen”.
Problema
Dintr-o nota a Securitatii judetene Bacau rezulta ca unii romani au inceput sa invoce prevederile Actului Final de la Helsinki.
„Toti lucratorii de securitate si militie trebuie sa cunoasca persoanele care au devenit, chiar peste noapte, nemultumite ca nu li s-au rezolvat cererile, scrisorile, reclamatiile etc, dar mai ales pe cei care sunt semnalati de reteaua informativa…
O subliniere aparte se impune pentru cei care uzeaza de prevederile Conferintei de la Helsinki, cu privire la drepturile omului si cei care provoaca, initiaza sau incita stari de spirit conflictuale”.
Din discutiile ofiterilor, rezulta ca se impune necesitatea camuflarii represiunii politice.
„S-a mers prea mult pe linia unor masuri de securitate pura, am iesit prea mult in fata, fapt ce a fost exploatat de mai multe persoane, organizatii internationale, si in loc sa ne facem un serviciu, ne-am facut un deserviciu.
Toti lucratorii de securitate sa ia masuri ferme pentru contracararea oricaror influente ostile si activitati clandestine… insa fara ca actiunile noastre sa constituie prilej de adresare a celor interesati… la diferite organe si organisme internationale si sa faca uz de drepturile omului”.
Ordinele lui Postelnicu
Unul dintre cei care au luat cuvantul si au trasat sarcinile a fost chiar seful Securitatii din acel moment, Tudor Postelnicu.
„Sa-i gasim ca borfasi, ca hoti, sa actionam cu militia, cu alte organe din statul nostru si sa nu facem din aceasta o chestiune politica (sic!) care, ulterior, sa aibe (sic!) implicatii asupra intereselor romanesti peste hotare„.
Sursa: Nota Securitatii judetene Bacau
Postelnicu a fost trimis in judecata in cazul uciderii lui Gheorghe Ursu, dar a murit in timpul procesului.
Nota lui Vlad si Plesita
Planurile de masuri si actiuni ale Securitatii priveau in special „contracararea si neutralizarea activitatii ostile desfasurate de posturile de radio straine, in special Europa Libera.”
O nota strict secreta, semnata de Iulian Vlad si Nicolae Plesita, contine, printre altele, „sarcina principala a intregului aparat al Departamentului Securitatii Statului”, anume „limitarea scurgerii de informatii catre aceste posturi de radio, reducerea hotarata a corespondentilor din tara ai acestora, contracararea si neutralizarea oricaror incercari de denigrare a realitatilor societatii noastre socialiste, de propagare a ideilor de natura sa incite la manifestari protestatare sau de dezordine, compromiterea, influentarea si dezbinarea angajatilor sectiei pentru Romania ai postului de radio Europa Libera etc.”
Sefii politiei politice din acea vreme ordonau sa se acorde „o atentie speciala… demascarii ca infractori de drept comun, elemente parazitare, bolnavi psihici etc., prezentati in emisiunile postului de radio Europa Libera ca protestatari ori disidenti„.
Urmatorul termen in dosarul mortii lui Gherghe Ursu este pe 22 mai, cand este audiat colonelul in rezerva Vasile Hodis.
