De mii de ani, oamenii încearcă să găsească cea mai bună cale de ține socoteala timpului. Dar iată că, deși numărăm zilele de când existăm pe Pământ, se pare că această îndeletcnicire nu e chiar așa de simplă cum am fi tentați să credem.
Fără calendar, am trăi în haos. Am spune adio agriculturii (pentru că am cultiva plantele prea devreme sau prea târziu), ne-am uita zilele de naștere, iar noțiunea de „întâlnire la data de” ar deveni un concept expirat, deoarece nimeni n-ar mai ști ce zi este.
De aceea, în acest articol îți prezentăm șapte curiozități despre calendar și alte câteva detalii interesante din istoria măsurării timpului.
1. Curiozități despre calendar – „Instrumentul Diavolului”
Detaliu din „Faptele Antihristului”, de Luca Signorelli, aproximativ 1505
Calendarul gregorian – care este cel mai larg folosit azi – a fost numit după Papa Grigore al XIII-lea, care este creditat cu meritul de a-l fi introdus (deși nu el a inventat sistemul). Calendarul a fost întâmpinat cu scepticism de țările protestante, ai căror cetățeni credeau că acest calendar e opera Antihristului, sau cel puțin o tentativă de a-i aduce sub controlul Papei.
A fost adoptat inițial în 1582 de câteva țări catolice din Europa și s-a răspândit treptat și în restul lumii. Ultima țară care a adoptat „calendarul diabolic” a fost Grecia, în 1923. În România, trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.
2. Gândit pentru a se potrivi
Din cauza feluritelor mișcări ale universului (planeta Pământ se învârte în jurul Soarelui, Pământul se învârte în jurul axei sale, alte planete influențează orbita Pământului, Sistemul Solar se deplasează în galaxie și așa mai departe), este imposibil să găsești un calendar fără eroare, care să poată fi folosit cu încredere.
Cele mai multe calendare folosesc ceea ce se cheamă „zile intercalate” – sau chiar „luni intercalate” – care le aliniază cu anul tropical (timpul necesar pentru ca Pământul să orbiteze în jurul Soarelui). Calendarele lunare, care sunt folosite în multe țări (mai ales în Asia) au nevoie de o a 13-a lună adăugată la fiecare câțiva ani.
Calendarul mayaș avea cinci zile intercalate, care erau considerate nefaste, și erau însoțite de post și sacrificii umane.
3. Îți mulțumim, limbă latină!
O diagramă ce înfățișează poziția Pământului în raport cu Soarele la solstiții și echinocții
Probabil că știi prefixele de numărare pe care le folosim – „uni”, „mono”, „di”, „tri”, „hexa”, „octo” și așa mai departe. Și probabil că ai învățat lunile anului din calendarul gregorian în fragedă copilărie.
Dar te-ai gândit vreodată că aceste lucruri nu se potrivesc deloc? Primele opt luni sunt botezate după diverși zei, zeițe, festivaluri și conducători. De exemplu, ianuarie (Ianuarius) este numit după Ianus, zeul pragurilor și al începuturilor.
Februarie (Februarius) este numită după Februus, un zeu al purificării, în onoarea căruia se organiza un mare festival. Pe de altă parte, „septembrie” înseamnă literalmente „a șaptea lună”, „octombrie” înseamnă „a opta lună” și la fel noiembrie („a noua lună”) și decembrie („luna a zecea”).
Mai multe pe incredibila.ro
