Crăciunul în Basarabia. Nașterea Domnului Isus Hristos se sărbătorește de două ori: pe 25 decembrie și pe 7 ianuarie

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului păstrate în Basarabia este colindatul. Nu există sat sau localitate din Republica Moldova în care să nu se cânte colinde. În timpul sovietic era interzis să fie sărbătorită Nașterea Domnului și să se meargă cu colindatul. Acum etnologii spun că există un număr relativ mare de colinde de Crăciun în Modova de peste Prut – circa 80 de piese, care se cântă în ajun de Crăciun, dar și în ziua de Crăciun.

0
229 views
craciun in basarabia

Acum o sută de ani, puteai să călătorești în timp la propriu. În România Mare, dacă plecai din Cluj pe 25 decembrie 1918, ajungeai la Chișinău pe 12 decembrie 1918! Marea Unire aduce cu sine o problemă legată de calendar: în provinciile româneşti reunite se foloseau calendare diferite. În Transilvania, care se desprinde din Imperiul Austro-Ungar se aplica deja calendarul pe stil nou, gregorian. În Basarabia, care a fost parte din Imperiul Rus, încă se folosea calendarul iulian.

Uniformizarea calendarului are loc la începutul lui 1919, ziua de 1 aprilie 1919 stil vechi devenea oficial ziua de 14 aprilie 1919 stil nou. Începând cu această dată, toate datele din România s-au menționat potrivit calendarului gregorian. Totuși, reforma din România a cuprins doar calendarul laic, nu și cel religios. Biserica ortodoxă română a continuat să aplice pe mai departe calendarul pe stil vechi. Abia în 1923, după un congres pan-ortodox la Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română decide să treacă la noul calendar, care va intra oficial în vigoare din octombrie 1924. Așa că, basarabenii de rând cu ceilalți români, în perioada interbelică au trecut la sărbătorirea Crăciunului după calendarul iulian.

 

Istoria Mitropoliei Basarabiei

După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică lucrurile au luat o altă întorsătură.

După Marea Unire de la 1918, este creată Mitropolia Basarabiei, prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chișinău la rangul de mitropolie. Decizia înființării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1923. Odată cu ocupația sovietică din 1940-1941, și mai apoi sub regim sovietic, din 1944 până în 1992, Mitropolia Basarabiei și-a încetat activitatea, fiind înlocuită de Eparhia Chișinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică Patriarhiei Ruse. În momentul intrării tancurilor sovietice în partea de răsărit a României, Mitropolia Basarabia cuprindea 1090 de biserici parohiale și 30 de mănăstiri.

 

Dosar la CEDO pentru înregistrarea Mitropoliei Basarabiei

După dobândirea independenței din 1991, la Chișinău au început discuțiile pentru redeschiderea Mitropoliei Basarabiei. Sinodul Bisericii Otodoxe Române din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei.

Guvernul Republicii Moldova a refuzat să recunoască Mitropolia Basarabiei. Timp de 10 ani, Mitropolia Basarabiei şi-a desfăşurat activitatea în condiţii de persecuţie din partea autorităţilor guvernamentale. La 26 ianuarie 1999, Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. După ce pierde acest dosar la CEDO, guvernul a înregistrat oficial Mitropolia Basarabiei la 30 iunie 2002. Dat fiind contextul istoric, Mitropolia Basarabiei este acum autonomă și urmează calendarul ortodox de stil vechi. În acest moment la Chișinău există două mari mitropolii – Mitropolia Basarabiei, considerată a fi succesoarea de drept a Mitropoliei Basarabiei de până la 1944, dar și Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldovei, care este supusă canonic jurisdicției Patriarhiei Ortodoxe Ruse.

 

Din 2009, ziua de 25 decembrie a început să fie zi liberă

Cu toate că ambele mitropolii ortodoxe de la Chișinău se ghidează după calendarul ortodox de stil vechi, românii dintre Prut și Nistru au început să treacă la sărbători Crăciunul pe stil nou. Astfel, după plecarea de la guvernare a comuniștilor în 2009, noua guvernare a început să includă ziua de 25 decembrie ca fiind zi liberă și de sărbătoare pentru a le putea oferi creștinilor ocazia să sărbătorească Nașterea Domnului conform calendarului de stil nou. În primii ani, această zi urma apoi să fie recuperată într-o altă zi din ianuarie. În 2013, liberalii de la Chișinău propun un proiect de lege prin care ziua de 25 decembrie să fie inclusă oficial în calendarul zilelor libere și de sărbătoare, așa cum sunt și zilele de 7 și 8 ianuarie, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, fără a fi recuperată această zi ulterior. După lungi dispute în Parlamentul de la Chișinău s-a reușit obținerea unui număr de voturi necesar. Astfel, din 2013, românii basarabeni pot să sărbătorească Nașterea Domnului pe stil nou.

În realitate, Crăciunul ajunge să fie sărbătorit de două ori: și pe 25 decembrie, dar și pe 7 ianuarie, iar bradul de Crăciun este ținut până după 14 ianuarie, atunci când este sărbătorit Sfântul Vasile pe stil vechi.

 

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în Basarabia

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului păstrate în Basarabia este colindatul. Nu există sat sau localitate din Republica Moldova în care să nu se cânte colinde. În timpul sovietic era interzis să fie sărbătorită Nașterea Domnului și să se meargă cu colindatul. Acum etnologii spun că există un număr relativ mare de colinde de Crăciun în Modova de peste Prut – circa 80 de piese, care se cântă în ajun de Crăciun, dar și în ziua de Crăciun.

Tradițional, la colindat mergeau bărbații și flăcăii. Cu timpul însă, fetele și-au făcut loc în cetele de colindători, iar astăzi prin sate la colindat merg doar copii. Prin obiceiul micuţilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, se vesteşte Naşterea Mântuitorului. Colindătorii primesc de la gazde diverse daruri ceea ce se presupune că aduce noroc şi belşug în casa gospodarului.

 

Masa de Crăciun la moldovenii dintre Prut și Nistru

 

În mod tradiţional, gospodarii din sate taie porcul în Ajunul Crăciunului. O parte este afumată sau se pune la păstrare, alta este destinată cârnaţilor de casă, cighirilor sau pentru tobă.

Femeile coc colaci, pâine şi Crăciunei, un fel de colăcei împletiți în formă de cifra opt neîncheiată. Aceştia sunt oferiţi colindătorilor şi puşi la icoană. În unele regiuni, Crăciuneii sunt ţinuţi la icoană până la Bobotează, iar în altele, aceştia sunt împărţiţi vitelor.  

 

De Crăciun, masa se ia în familie, având ca invitaţi părinţii, prietenii, rudele apropiate. În dimineața de sărbătoare, gospodinele pun pe masă mămăliga cu friptură de porc, cu brânză de oaie sau de vacă, mujdei și smântână. Majoritatea bucatelor de pe masa de Crăciun sunt preparate din carne de porc, dar nu lipsesc nici sarmalele, răcitura, bătute, peștele, prăjiturile cu nuci, cu vișine și zahăr de vanilie, clătitele cu brânză dulce și stafide, dar și o prăjitură tradițională cu vișine, numită ”Cușma lui Guguță”.

 

Atmosfera sărbătorilor de iarnă începe în Moldova de peste Prut pe 24 decembrie și se termină abia pe 21 ianuarie. Așa că, vă urez și eu Crăciun Fericit !