„Au apărut deja conscinţe pe termen lung după Brexit, iar un demers a fost angajat de Franţa şi Germania în vederea consolidării Europei Apărării“, a declarat miercuri pentru presă Stéphane Le Foll, purtătorul de cuvânt al Guvernului francez.
„Aşadar este vorba despre o axă ce a fost deja hotărâtă şi care, având în vedere ceea ce s-a întâmplat, necesită ca Europa să-şi consolideze, în mod evident, eficient, domeniul securităţii şi apărării“, a adăugat el, prezentând concluziile unei reuniuni a Consiliului de Miniştri.
Deciziile viitoarei administraţii americane sunt încă necunoscute, însă „există suficiente elemente pentru a considera că trebuie ca Apărrarea europeană să fie consolidată“.
După abandonarea proiectului unei Comunităţi europene a Apărării, în 1954, Europa Apărării – evocată în Tratatul de la Lisabona – rămâne şovăielnică din cauza lipsei unei voinţe politice reale.
Un număr de state membre continuă să vadă în acest proiect un potenţial pericol la adresa suveranităţii – şi industriilor – lor şi, ca atare, strălucesc prin absenţă în conflictele actuale.
În marea lor majoritate, ţările europene membre NATO continuă să privilegieze Alianţa Nord-Atlantică în asigurarea apărării lor decât Uniunea Europeană.
Polonia, urecheată
Declaraţiile pe care Donald Trump le-a făcut în campania sa electorală despre NATO ar putea, însă, să dea un nou impuls acestui proiect.
Într-un interviu pe care l-a acordat în iulie ziarului The New York Times, (NYT), candidatul republican îşi punea întrebări despre angajamentul sistematic al ţării sale faţă de apărarea aliaţilor ei din NATO şi cataloga Alianţa Nord-Atlantică drept „depăşită“.
Miercuri dimineaţa, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a subliniat că o „NATO puternică (este) un lucru bun pentru Statele Unite şi un lucru bun pentru Europa“.
În urma votului din Marea Britanie pentru ieşirea din UE, Franţa şi Germania şi-au anunţat, în iulie, intenţia de a prelua conducerea în privinţa relansării Europei Apărării.
În septembrie, la un summit UE la Bratislava, François Hollande a avertizat că Europa ar trebui să fie capabilă să se apere singură, „dacă Statele Unite aleg să se îndepărteze“, referindu-se la alegerile americane.
În octombrie, într-un discurs despre Europa, şeful statului francez le adresa un avertisment ţărilor „europene care cred că Statele Unite vor fi în continuare acolo să le apere, în aşa măsură încât să cumpere arme doar de la Statele Unite şi nu de la europeni“.
„Trebuie ca Europa să nu clintească (…), trebuie ca Europa să fie solidară, trebuie ca Europa să fie mai activă“, a subliniat miercuri Jean-Marc Ayrault.
„Ţări ca Polonia ar trebui să-şi pună nişte întrebări“, a adăugat el, vizând Guvernul polonez, care a suspendat la începutul lui octombrie un contract de cumpărare de elicoptere de tip Caracal de la Airbus, pentru a achiziţiona elicoptere americane de tip Black-Hawk.
O sursă diplomatică franceză a deplâns faptul că noul partid aflat la putere în Polonia nu a înţeles „beneficiile totuşi masive pe care le are Polonia de pe urma ancorării sale în Europa“, în contextul în care activităţile militare ale Rusiei, care a anexat Crimeea în 2014, continuă să provoace îngrijorări la Varşovia şi în ţările baltice.
