DNA anchetează Holograma care n-a fost. Concluzii comune ale Curţii de Conturi şi Consiliului Judeţean: achiziţiile de la MNLR sunt vraişte

0
321 views

După un an în care 7EST cere raportul de audit la Afacerea Holograma, în sfârșit l-am găsit în instanță. Concluzia este că 12.000 de lei a costat aparatul, iar 77.000 de lei „și altele”, fără a fi menționate costurile efective. Holograma 3D e de fapt 2D și nu merită banii. CJ cere recuperarea sumelor nejustificate. Nou detaliu la FILIT 2013: s-au plătit 41.000 de lei pe un logo care exista deja cu trei săptămâni înainte de atribuire.

 

Achiziţiile din perioada 2013-2015 de la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) au fost luate în vizor de Direcţia Naţională Anticorupţie. Pe 11 iunie 2015, procurorii au cerut Consiliului Judeţean realizarea unui audit intern la instituţia condusă de Dan Lungu. Auditorii au constat că unele achiziţii sunt suspecte. În cazul „Hologramei Ion Creangă”, despre care 7EST a scris de mai multe ori, raportul arată că nu s-a respectat caietul de sarcini, valoarea nu a fost fundamentată, iar oferta nu trebuia acceptată.

 

Buzea, treabă de mântuială

Raportul arată că achiziţia „Hologramei Ion Creangă” ridică mari semne de întrebare. Astfel, s-a constatat că valoarea estimată a achiziţiei, de aproape 90.000 de lei, „nu este susţinută de nicio justificare a modului de determinare”.

Întrebaţi de auditori despre modul de calcul al valorii hologramei, reprezentanţii Muzeului au arătat că evaluarea s-a făcut pe baza unui studiu de piaţă, folosindu-se datele publicate în presa naţională şi internaţională. Prin urmare, s-ar fi constatat că valoarea variază între 20.000 de dolari şi 218.000 de lei.

Auditorii au contestat metoda: „Fundamentarea valorii estimate se putea face având în vedere că, în caietul de sarcini întocmit de dl. Buzea Marcel, sistemul tridimensional a fost descompus pe elemente hardware care puteau fi uşor evaluate. La valoarea echipamentelor hardware trebuia adăugată valoarea celorlalte elemente de cost, care puteau de asemenea fi estimate (onorariu actor, filmare şi editare, costum, etc.)”, se arată în raportul de audit.

 

Numele lui Creangă este amestecat printre cazurile de corupţie de la DNA Iaşi

Un televizor mai sofisticat

Auditorii au mai constatat că nu au fost respectate solicitările din caietul de sarcini. Astfel, MNLR trebuia să achiziţioneze o hologramă 3D, realizată la dimensiuni naturale: silueta în care trebuiau să se încadreze dispozitivul, cât şi imaginea proiectată, să fie de 170-180 cm, lăţime 60-75 centimetri şi cât mai apropiate de cele ale persoanei reale. În realitate, raportul arată că imaginea este 2D (nu are adâncime), fiind proiectată pe un dispozitiv rigid transparent de plexiglas, iar proiecţia se realizează doar pe bustul siluetei şi nu există niciun fel de interactivitate a privitorului cu dispozitivul de proiecţie.

„Auditorii meţionează în acest context că filmul proiectat de acest proiector 3D este un film 2D. Faptul că acest proiector poate difuza un film 3D nu înseamnă că tot ce proiectează este 3D”, se arată într-un răspuns-replică trimis auditorilor de reprezentanţii Muzeului, care au mai precizat că există trei înregistrări diferite cu texte ale lui Ion Creangă, muzeograful sau publicul putând interacţiona cu holograma cu ajutorul comenzilor la distanţă.

Cu toate acestea, auditorii subliniază că George Drîmbei, angajat al MNLR şi membru în comisia de recepţie a hologramei, a avut obiecţiuni, acesta scriind într-un proces verbal că „echipamentele menţionate mai sus formează un sistem de retroproiecţie şi nu o hologramă 3D. Nu este nimic 3D”. Însă, în urma reluării recepţiei, membrii comisiei au decis să preia sistemul, menţionând că „denumirea de hologramă este folosită în mod convenţional. Sistemul se încadrează în parametrii specificaţi în caietul de sarcini”

 

12.000 lei aparatul, 77.000 lei „…altele”

„Având în vedere neconcordanţele dintre cerinţele caietului de sarcini şi «holograma » realizată de SC Indaco Group SRL, auditorii concluzionează că membrii comisiei de analiză şi selecţie a ofertelor, precum şi cei ai comisiei de recepţie nu trebuiau să admită oferta şi să recepţioneze Holograma Ion Creangă”, se mai arată în raport.

Pornind de la specificaţiile contractului, auditorii au încercat să determine şi valoarea estimată a acestuia, constatând că, pentru partea de componente hardware, costurile s-ar ridica la 12.641 de lei. Diferenţa de 76.764 de lei din cei 89.315 lei achitaţi ar fi reprezentat-o alte cheltuieli: onorariu actor, editare film, deplasări, costum etc.

Auditorii au încercat să ceară mai multe lămuriri de la Ovidiu Mihalache, administratorul Indaco Group SRL şi de la actorul Teo Corban, care îl interpretează pe Ion Creangă, dar fără succes.

 

Citește și FILIT 2016 nu apare nici la această oră pe SEAP! Care sunt scuzele lui Dan Lungu

 

Indicii rezonabile de prejudiciu

Auditorii au concluzionat că există indicii rezonabile că MNLR a fost prejudiciat prin achiziţia unui bun care nu corespunde caietului de sarcini şi a cărui valoare nu a fost fundamentată. Ei au recomandat conducerii Muzeului efectuarea unor expertize tehnice şi contabile, precum şi luarea de măsuri pentru recuperarea sumei de 89.315 de lei reprezentând contravaloarea hologramei, în funcţie de rezultatul acestor expertize. Muzeul a contestat în instanţă raportul de audit, dar pe 7 iulie 2016, Tribunalul Iaşi a constatat acţiunea ca inadmisibilă.

 

 

 Dan Lungu: scriitor apreciat, manager care a scăpat lucrurile de sub control

Noi detalii despre nereguli de la FILIT 2013

Fapte surprinzătoare ies la iveală şi din sentinţa dosarului de la Tribunal, în care, tot pe 7 iulie 2016, Muzeului Literaturii i s-a respins cererea de anulare a unui raport al Curţii de Conturi despre modul de cheltuire a banilor la prima ediţie FILIT. Printre aspectele cele mai flagrante menţionate de judecător, care denotă un haos în activităţile organizatorilor, se numără:

 

– Nu a existat un program anual de achiziţii publice pentru FILIT;

 

– Anterior atriburii, nu s-a făcut dovada estimării valorii pentru contractele tip încredinţare directă;

 

– Nu s-a justificat necesitatea obiectivă a achiziţiilor, nu s-a anexat o estimare a numărului de invitaţi, a necesarului de cazare, masă, transport, precum şi o analiză a acelor servicii care ar fi putut fi realizate cu personalul propriu;

 

– Pentru consultanţă la achiziţii, a fost plătită o firmă, în timp ce Muzeul avea doi angajaţi care puteau face acest lucru. Mai multe servicii care au făcut obiectul unor contracte de achiziţie publică erau atributul persoanelor angajate; 

 

– Logo-ul Festivalului exista pe actele FILIT cu trei săptămâni înainte de contractul semnat pentru realizarea sa. Procedura a ajuns la firma Ro Web Travel Burla-Suceava care a încasat aproape 41.000 de lei.

 

În cazul în care sentinţa rămâne definitivă, trebuie recuperat un prejudiciu de 189.000 de lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here