Şeful Căilor Ferate Moldoveneşti a fost demis după ce a criticat modernizarea garniturilor realizată de Remar Paşcani, divizie a GFR, patronată de Gruia Stoica. Au fost 180 de defecţiuni raportate, dar acestea sunt normale pentru un prototip, se justifică directorul Remar, Cătălin Cornea. Afacerea e una colosală şi ar putea deveni strategică pentru România.
Pe lângă scandalul privatizării CFR Marfă, omul de afaceri Gruia Stoica a fost implicat, săptămâna trecută, într-un alt scandal, care are legătură directă cu Iaşul. Oficialii moldoveni au anunţat că trenurile modernizate la Remar Paşcani s-au defectat şi vor cere despăgubiri. La doar câteva zile după anunţ, şeful Căilor Ferate din Moldova a fost demis.
Noii şefi moldoveni acuză contractul
Scandalul a izbucnit pe 25 iulie, când directorul interimar al Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova, Serghei Tomşa, a anunţat că doar un singur tren modernizat la Paşcani mai este funcţional, în timp ce 3 garnituri staţionează din cauza defecţiunilor. Mai mult, ministrul Vasile Botnari a anunţat că ar putea cere compensaţii de la fabrica din Paşcani. „Considerăm că suntem în drept să cerem majorarea perioadei de garanţie pentru aceste trenuri. Vom aştepta şi expertiza unei companii independente, în baza căreia să decidem paşii de mai departe, inclusiv privind solicitarea de către CFM a unor compensaţii”, a specificat ministrul, potrivit unui comunicat de pe site-ul guvernului moldovean. Contractul cu Remar fusese încheiat de fostul şef al CFM, Vitalie Strună, şi de fostul ministru al transporturilor din Moldova, Anatol Şalaru.
Aşa a început modernizarea trenurilor moldoveneşti. Remar devine unitate strategică pentru Iaşi
Prototipul a avut probleme
Contactat de 7Est, directorul general al Remar, Cătălin Cornea, a declarat că informaţiile prezentate de presă nu corespund întocmai realităţii şi se va face o expertiză.
Trebuie menţionat că prototipul făcut la Paşcani a înregistrat, într-o primă fază, circa 180 de probleme. Cea mai mare era legată de lipsa de compatibilitate deplină dintre motor şi cutia de viteze, dar oficialii au susţinut că au remediat problemele. Şeful Remar, Cătălin Cornea, a susţinut că va răspunde în scris, punctual, fiecărei probleme, dar acest lucru nu s-a întâmplat până la închiderea ediţiei.
Raportul contractual dintre Remar şi CFM a născut întrebări încă de la încheierea sa. Autorităţile moldoveneşti au anunţat că vor să modernizeze materialul rulant, iar Remar s-a prezentat, alături de alte firme, cu o ofertă.
Aşa arătau garniturile vechi, sovietice
Ţinta: 900 de garnituri
Firma românească a fost selectată pentru că era singura care a propus moldovenilor un parteneriat. „Partea moldovenească preconizează ca, în cel mai scurt timp, împreună cu Remar SA, să propună un proiect de parteneriat public în vederea dezvoltării pe teritoriul Republicii Moldova a unei întreprinderi ce va avea drept scop remanufacturarea a acestor tipuri de garnituri din ţările CSI. Un proiect destul de mare, dar care se face cu paşi mici. În fostele republici din URSS au fost vîndute circa 900 de garnituri de modelul dat. Există marea speranţă că, după ce în Republica Moldova vor fi aduse 5 garnituri remanufacturate, următoarele 10 să fie deja reasamblate în Republica Moldova”, declara, pe 3 februarie, ministrul Anatol Şalaru.
Aşa au fost transformate trenurile vechi în fabrica Remar din Paşcani
Şeful CFM a fost vicepreşedinte Grampet
Aşadar, modernizarea garniturilor de tren la Paşcani trebuia să fie un prim pas spre extinderea Grampet spre fosta URSS, aceasta fiind divizia de reparat vagoane a holdingului GFR. „Intenţionăm să extindem produsul pe care l-am livrat anul trecut în Republica Moldova în alte ţări din spaţiul CSI”, declara Gruia Stoica în ianuarie, pentru Forbes România.
În 2011 a existat chiar un proiect de hotărâre de guvern prin care Gruia Stoica să înfiiţeze la Chişinău o societate mixtă cu CFM, prin care să deruleze activităţi de reparare a vagoanelor din fosta URSS. Mai mult, Vitalie Strună, fostul director al CFM şi persoana care a încheiat contractul cu Remar a ocupat, înainte de numirea în funcţie, postul de vicepreşedinte al Grampet. Strună a fost demis în urmă cu o lună, după schimbările de pe scena politică moldovenească, iar în locul său a fost numit Serghei Tomşa, cel care a acuzat contractul cu Remar. La doar două zile după declaraţiile lui Tomşa, şi acesta a fost demis.
Vagoanele au dotări moderne
Vagoanele modernizate la Paşcani nu mai au nimic în comun cu vechile Ganz-MAVAG D1 care circulă încă în fosta Uniune Sovietică. Noile motoare sunt Volvo Penta, cutiile de viteze au fost adaptate, iar consumul de motorină a scăzut spectaculos de la 260 de litri la circa 25 de litri pe oră. Durata de viaţă a „noilor” trenuri este de 18 ani, faţă de 20 de ani al celor noi, iar preţul este de 2,2 milioane de euro.
Fabrica de la Paşcani a procedat similar cu tramvaiul modernizat care circulă deja în Iaşi. Tramvaiul, un GT4M, este fabricat în Germania în 1962 şi nu mai are nimic în comun cu produsul original. Printre dotări, atât la tren cât şi la tramvaie, Remar oferă uşi automate, sistem de supraveghere video, sistem audio, aer condiţionat şi Wi-Fi.
GFR a investit 20 milioane de euro în tehnologie la Remar Paşcani
REMAR Paşcani a fost înfiinţată în 1869 şi este cunoscută ieşenilor drept „fabrica de vagoane de la Paşcani”. Are 750 de angajaţi, deţine 52 de hectare de teren şi hale de lucru iar acţionarul majoritar este Grup Feroviar Român. Grupul Grampet-GFR, din care face parte REMAR, deţine mai multe unităţi de reparaţii, modernizare şi producere de vagoane călători şi marfă în România, dar şi în alte ţări din Estul Europei.
Deşi indicatorii economico-financiari de la Ministerul de Finanţe arată că REMAR înregistrează pierderi, conducerea firmei neagă existenţa unor dificultăţi şi pun rezultatele pe seama investiţiilor făcute. În firmă s-au investit în ultima perioadă peste 20 milioane de euro doar în aparatură şi în modernizarea halelor. Au fost aduse utilaje de înaltă precizie japoneze şi germane, care permit inclusiv fabricarea de vagoane noi. În acest moment, REMAR este singura unitate din ţară care repară şi modernizează vagoanele etajate de călători, folosite la trenurile personale. În acelaşi timp, tot la REMAR sunt reparate şi modernizate aut
omotoarele Siemens, cunoscute drept „săgeata albastră”.
