La Primăria Mădârjac, condusă de pesedistul Dan Ghebuță, auditorii au găsit milioane de lei ținute greșit în contabilitate, salarii și indemnizații plătite fără bază legală, taxe de salubrizare pe care primăria nu le-a recuperat și un patrimoniu inventariat mai mult pe hârtie. În paralel, controlul financiar preventiv a funcționat în unele cazuri doar formal, iar două achiziții directe din SEAP au fost atribuite la numai 5, respectiv 15 minute după publicare, fără ca primăria să poată demonstra cum a analizat ofertele.
Auditorii Curții de Conturi au dat „opinie contrară” asupra situațiilor financiare ale comunei Mădâjac, după ce au descoperit investiții de peste 4,2 milioane de lei ținute în contabilitate în mod eronat, bani plătiți nelegal ca salarii și indemnizații, taxe de salubrizare neîncasate, inventarierea patrimoniului făcută doar pe hârtie și un control financiar preventiv care, în unele cazuri, era mai degrabă formal decât efectiv.
Primăria Mădârjac, condusă de primarul PSD Dan Ghebuță, a ajuns în vizorul Camerei de Conturi Iași în urma auditului financiar asupra situațiilor financiare pentru anul 2024. Raportul vorbește situațiile financiare ale comunei care nu oferă o imagine fidelă a poziției și performanței financiare la 31 decembrie 2024. Iar explicațiile auditorilor sunt greu de ignorat.
4,2 milioane de lei ținute greșit la „investiții în curs”
Una dintre cele mai mari probleme descoperite de auditori privește contul contabil 231 – „Imobilizări corporale în curs de execuție”. La 31 decembrie 2024, în acest cont erau menținute nejustificat investiții care fuseseră deja puse în funcțiune, unele chiar în anii anteriori. În plus, în cont existau și înregistrări eronate. Valoarea totală a neconformităților a fost de 4.205.957,38 lei.
Potrivit raportului, situațiile financiare au fost astfel denaturate. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei era subevaluat cu 4.155.950,29 lei, cheltuielile exercițiului curent erau diminuate cu 34.635,09 lei, iar cheltuielile anilor precedenți, prin rezultatul reportat, cu încă 15.072 de lei.
Auditorii arată că, în timpul misiunii, Primăria a analizat șapte dintre cele 14 investiții aflate în sold și a început corectarea evidenței contabile. Problema a fost descoperită și corectată în timpul auditului, dar faptul că asemenea valori au rămas în contabilitate a fost suficient de important pentru a contribui la verdictul extrem de dur al Curții de Conturi.
Inventariere „formală” a patrimoniului comunei
O altă constatare ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care Primăria Mădârjac își cunoaște propriul patrimoniu, în sensul că inventarierea patrimoniului pentru anul 2024 nu a fost efectuată. Curtea de Conturi precizează că documentele puse la dispoziție sub denumirea de „dosar de inventariere” erau întocmite formal. Mai mult, documentele de clarificare prezentate de Primărie au confirmat neefectuarea activităților de inventariere. Problema nu este una pur birocratică.
Inventarierea anuală ar trebui să stabilească situația reală a activelor, datoriilor, creanțelor, capitalurilor proprii și bunurilor aflate în patrimoniul instituției. Fără această verificare, auditorii spun că nu au putut obține probe suficiente și adecvate privind existența și valoarea reală a unor elemente prezentate în bilanț. Curtea de Conturi consideră că neefectuarea inventarierii are efect asupra situațiilor financiare, chiar dacă acesta nu poate fi cuantificat exact.
Salarii majorate fără aprobare în Consiliul Local
Auditul a scos la iveală și probleme în sistemul de salarizare. Primarul a emis dispoziții prin care salariile de bază au fost majorate cu 5% în ianuarie 2024 și cu încă 5% în iunie 2024, însă, potrivit auditorilor, pentru majorarea din iunie nu exista aprobarea Consiliului Local. Mai mult, în cazul majorării din ianuarie au fost utilizate prevederi legale pe care auditorii le consideră neaplicabile angajaților aparatului de specialitate al primarului., în acest caz fiind vorba despe plăți nelegale constatate la nivelul a șase angajați.
Valoarea totală a neconformităților salariale identificate de Curtea de Conturi a fost de 26.402 lei brut, la care s-au adăugat 2.485 de lei reprezentând majorări calculate până în februarie 2025.
Auditorii au mai identificat sporuri pentru „condiții vătămătoare” acordate unor angajați fără existența unor buletine de determinare valabile și situații în care salariile de bază nu erau stabilite prin hotărârile Consiliului Local, ci prin statele de personal aprobate de ordonatorul de credite. Primăria a dispus ulterior recuperarea sumelor considerate acordate necuvenit, iar salariații au întocmit angajamente de plată.
Salarii la indigo
Raportul surprinde și un efect pe care auditorii îl numesc explicit „uniformizarea salarială”. Din cei 14 angajați ai comunei, 10 persoane în perioada ianuarie-iunie 2024 și 11 persoane în perioada iulie-noiembrie 2024 au avut aceleași venituri salariale: 6.900 de lei, respectiv 7.245 de lei brut. Explicația ține de plafonarea veniturilor la nivelul indemnizației viceprimarului, combinată cu modul în care au fost stabilite salariile prin hotărârile Consiliului Local.
Primăria a susținut că, fiind o comună mică, plafonul de salarizare nu permitea reducerea diferențelor fără riscul ca posturile să devină neatractive. Curtea de Conturi a consemnat însă problema ca efect al nerespectării principiilor și criteriilor de ierarhizare prevăzute de legislația salarizării.
8.433 de lei – indemnizații necuvenite pentru consilieri
Nici Consiliul Local nu a scăpat de observațiile auditorilor. Curtea de Conturi a constatat indemnizații necuvenite pentru consilieri locali în valoare totală de 8.433 de lei brut. Una dintre situațiile constatate este deosebit de sugestivă – în octombrie 2024 au fost plătite indemnizații unor consilieri nou aleși, deși aceștia nu participaseră la nicio ședință în acea lună. Prima ședință a noului Consiliu Local Mădârjac a avut loc abia pe 8 noiembrie 2024. Auditorii au mai constatat că indemnizațiile nu au fost calculate corect în cazul absențelor de la ședințele obligatorii.
Primăria a plătit salubritatea, dar nu și-a recuperat banii de la cetățeni
O altă gaură identificată în evidențele financiare privește serviciul de salubrizare. În 2024, Primăria a achitat din bugetul local servicii de salubrizare în valoare mai mare decât ceea ce a recuperat prin taxa de salubrizare, diferența fiind de 53.465 de lei. Curtea de Conturi consideră că rezultatul exercițiului financiar a fost denaturat cu această sumă.
Mai grav, auditorii au constatat că Primăria nu avea inventariată corespunzător masa beneficiarilor serviciului, nu fundamentase suficient taxa, nu stabilise taxa pentru persoanele juridice, nu debita taxa la începutul anului și nici nu avea un regulament pentru instituirea și administrarea acesteia. După audit, conducerea comunei a început să repare situația, în sensul că beneficiarii au fost inventariați, taxa a fost introdusă în evidența fiscală pentru 2024 și 2025, iar regulamentul a fost elaborat și aprobat.
Impozite pe terenuri calculate greșit
O altă constatare privește direct veniturile bugetului local. Pentru calcularea impozitelor și taxelor pe terenuri, Primăria a utilizat zona „D” în locul zonei „A”, împreună cu coeficientul de corecție aferent greșit. Efectul financiar exact nu este precizat în pasajul prezentat din raport, însă constatarea arată o problemă în modul de stabilire a obligațiilor fiscale datorate de proprietarii de terenuri.
La Școala Gimnazială Mădârjac, auditorii au descoperit o altă situație. Instituția a plătit 1.000,50 lei reprezentând jumătate din minimul unei amenzi aplicate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași. Problema Curții de Conturi nu a fost doar existența amenzii, ci faptul că, ulterior plății, nu fuseseră întreprinse demersurile necesare pentru stabilirea cauzelor și identificarea persoanelor responsabile, în vederea recuperării banilor. În timpul auditului, suma a fost recuperată de la persoanele cu responsabilități, iar Primăria a prezentat și măsurile luate pentru remedierea deficiențelor care au dus la sancțiunea ISU.
Achiziții directe în 5 și 15 minute
Raportul conține și o observație care ridică întrebări asupra modului în care sunt analizate ofertele din catalogul electronic SEAP. Auditorii au verificat două achiziții directe – una privind dotarea serviciului de gospodărire comunală și alta privind servicii de cadastru. Cele două achiziții au fost atribuite la doar 5 minute, respectiv 15 minute, de la publicare.
Curtea de Conturi nu afirmă că aceste achiziții ar fi fost fraudate. Constată însă că Primăria nu avea un mod de lucru care să demonstreze analiza și selectarea ofertelor existente în catalogul electronic. Mai exact, instituția nu lista ofertele disponibile în perioada achiziției pentru a putea demonstra ulterior cum au fost analizate și de ce a fost aleasă oferta câștigătoare.
Poate cea mai importantă problemă de sistem este cea legată de controlul financiar preventiv propriu. Auditorii au constatat că, pentru anumite operațiuni, controlul financiar preventiv nu s-a exercitat sau s-a exercitat formal. Nu s-a exercitat control financiar preventiv în domeniul veniturilor. Mai mult, viza aplicată pe statele de plată ar fi fost acordată formal, fără verificări de fond privind salarizarea. Controlul financiar preventiv nu s-a exercitat nici asupra dispozițiilor de stabilire a salariilor și de aprobare a statelor de personal.
Funcții trecute greșit și secretar general „din pix”
Curtea de Conturi a mai descoperit situații în care statele de personal nu reflectau realitatea. Persoana care exercita prin delegare atribuțiile de secretar general, pensionarul Ioan Haraga, fost șef al OCPI Iași, figura în documente ca ocupând funcția de secretar general, deși era numită pe funcția de consilier juridic asistent.
Într-un alt caz, un referent debutant figura cu o altă funcție decât cea pe care fusese numit. Raportul mai notează că, în anul 2024, ordonatorul de credite nu emisese dispoziții individuale de stabilire a salariilor personalului. Problema a fost remediată ulterior, în decembrie 2024. Este important de precizat că raportul nu descrie exclusiv probleme rămase nerezolvate.
