România a pornit, în 2021, cu un Plan Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,18 miliarde de euro. După modificările și renegocierile succesive, valoarea planului a fost redusă, ajungând în 2026 la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Din această sumă, aproape 13 miliarde de euro au fost efectiv încasați de la Uniunea Europeană, în timp ce mii de proiecte sunt încă în implementare. Sectorul construcțiilor concentrează aproape jumătate din valoarea investițiilor, însă diferența dintre lucrările executate și plățile efectuate pune presiune pe companiile implicate.
La 1 septembrie 2026, alocările aferente PNRR se ridică la aproximativ 20,1 miliarde de euro, iar sumele efectiv încasate de România de la Uniunea Europeană ajung la circa 12,97 miliarde de euro.
În același timp, implementarea proiectelor este departe de a fi încheiată. Peste 15.000 de proiecte se află încă în derulare, dintre care aproximativ 4.500 nu au fost încă recepționate.
Datele indică astfel o diferență importantă între volumul financiar al programului, progresul fizic al investițiilor și transformarea lucrărilor în plăți efective. Recuperarea întârzierilor administrative și accelerarea recepțiilor devin, în acest context, esențiale pentru finalizarea proiectelor.
Bucureștiul concentrează cele mai mari investiții
Distribuția proiectelor PNRR este neuniformă la nivel teritorial. Bucureștiul concentrează cea mai mare valoare a proiectelor, de peste 2,1 miliarde de euro, urmat de județe precum Cluj, Iași, Timiș, Constanța și Mureș.
La nivel național, proiectele de infrastructură, inclusiv autostrăzi, căi ferate și proiecte-cadru, însumează aproximativ 8,99 miliarde de euro, reprezentând 42,63% din totalul PNRR. Progresul tehnic al acestora este de 63,6%, în timp ce progresul financiar se situează la 31,1%.
Bucureștiul are proiecte în valoare de 2,12 miliarde de euro, echivalentul a 10,06% din total, cu un progres tehnic de 57,2% și unul financiar de 33,6%.
În județul Cluj, valoarea proiectelor ajunge la 566,6 milioane de euro, cu un progres tehnic de 58,7% și financiar de 27,3%. Iașiul are proiecte de 542,8 milioane de euro, iar progresul tehnic este de 57,8%, față de 33,8% progres financiar.
În Timiș sunt concentrate proiecte de 537,6 milioane de euro, cu un progres tehnic de 33,7% și financiar de 23,4%. Constanța are proiecte de 527,2 milioane de euro, cu un progres tehnic de 56,2%, dar un progres financiar de numai 15,7%.
Printre județele cu un ritm tehnic ridicat se numără Maramureș, cu 70,8%, Galați, cu 70,3%, Suceava, cu 69,5%, și Dolj, cu 69,4%.
La polul opus, în Brașov progresul tehnic este de 47,4%, iar în Buzău de 47,8%.
Cumulat, celelalte 28 de județe însumează proiecte în valoare de aproximativ 4,92 miliarde de euro, reprezentând 23,3% din totalul PNRR. Progresul tehnic pentru această categorie ajunge la 64,6%, iar cel financiar la 35,7%.
Datele evidențiază o realitate importantă: finalizarea fizică a lucrărilor și transformarea acestora în plăți efective sunt două procese distincte.
Construcțiile concentrează aproape jumătate din fondurile PNRR
Potrivit analizei realizate de Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Moldova (PSC Moldova), aproximativ 9,5 miliarde de euro din proiectele finanțate prin PNRR au fost concentrate în sectorul construcțiilor.
Raportat la valoarea de aproximativ 20,1 miliarde de euro a PNRR, construcțiile reprezintă circa 45% din fondurile aferente proiectelor. Restul, aproximativ 11,5 miliarde de euro, au fost direcționate către alte domenii, între care educația, digitalizarea, sănătatea și sprijinul pentru sectorul privat.
Rolul construcțiilor în implementarea PNRR este, astfel, unul major. O parte semnificativă a finanțărilor s-a transformat în investiții concrete: infrastructură rutieră și feroviară, clădiri publice, lucrări de eficientizare energetică și alte proiecte derulate pe șantiere din întreaga țară.
Din cele aproximativ 9,45 miliarde de euro aferente proiectelor din sectorul construcțiilor, lucrările certificate tehnic însumează circa 6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din valoarea contractată.
Diferența apare însă atunci când sunt analizate plățile efective.
Aproape 3 miliarde de euro între lucrările executate și banii încasați
Potrivit analizei PSC Moldova, constructorii au încasat până în prezent aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru lucrările aferente acestor proiecte, adică aproape 33% din valoarea totală.
Rezultă un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate și sumele efectiv încasate.
Pentru companiile de construcții, această diferență nu reprezintă doar o problemă contabilă. Ea se reflectă direct în fluxurile de numerar și în capacitatea firmelor de a susține lucrările aflate în desfășurare.
Constructorii trebuie să asigure în continuare plata salariilor și taxelor, precum și costurile pentru materiale, furnizori, combustibil și energie, în timp ce așteaptă decontarea sumelor aferente lucrărilor deja realizate și certificate.
Într-un sector în care investițiile presupun costuri ridicate și un volum mare de capital blocat temporar, întârzierile la plată pot genera costuri suplimentare de finanțare și pot afecta capacitatea companiilor de a participa la noi proiecte.
Lecția PNRR pentru următorul exercițiu financiar
În opinia reprezentanților PSC Moldova, experiența PNRR arată că România are nevoie nu doar de proiecte și surse de finanțare, ci și de mecanisme administrative capabile să asigure circulația rapidă a banilor de la finanțator către beneficiari și, mai departe, către constructorii care execută lucrările.
În acest context, pregătirea următorului exercițiu financiar european, 2028–2034, devine o miză importantă.
Accelerarea recepțiilor, reducerea timpului de decontare, simplificarea procedurilor administrative și pregătirea din timp a proiectelor sunt elemente care ar putea limita apariția unor blocaje similare în viitor.
Pentru sectorul construcțiilor, predictibilitatea finanțării este la fel de importantă precum existența fondurilor. Un proiect poate avea finanțarea aprobată și lucrările executate, însă întârzierea plăților poate transfera o parte semnificativă a presiunii financiare asupra companiei care execută investiția.
Construcțiile, unul dintre motoarele investițiilor
Importanța sectorului este susținută și de evoluția economiei românești.
În primul semestru al anului 2026, economia României a înregistrat o scădere de 0,7%, însă investițiile au avut o contribuție pozitivă de 2,4 puncte procentuale la formarea PIB.
În aceeași perioadă, sectorul construcțiilor a crescut cu 12,3% și a contribuit cu 0,7 puncte procentuale la PIB.
În schimb, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au înregistrat o scădere de 3,9%, cu un impact negativ de 0,9 puncte procentuale asupra PIB.
Datele arată astfel că investițiile și construcțiile continuă să joace un rol important într-o economie aflată sub presiune.
Pentru PSC Moldova, rezultatele perioadei PNRR ar trebui să reprezinte un punct de plecare pentru îmbunătățirea mecanismelor de finanțare și decontare. Pregătirea din timp a exercițiului financiar 2028–2034 poate permite României să transforme mai rapid fondurile europene în investiții și, în același timp, să reducă presiunea financiară asupra companiilor care execută lucrările.
Miza următorilor ani nu va fi doar accesarea fondurilor europene, ci și capacitatea administrației de a transforma aceste fonduri în proiecte finalizate, recepționate și plătite la timp.
