Municipiul Iași își continuă programul de modernizare cu investiții finanțate prin PNRR și alte programe europene, în paralel cu lucrări majore de infrastructură care vor influența traficul în perioada următoare. Primarul Mihai Chirica susține că administrația locală a reușit să atragă aproximativ 140 de milioane de euro, bani utilizați pentru transport public, școli, locuințe, eficiență energetică și gestionarea deșeurilor. În același timp, municipalitatea se pregătește pentru intervenții importante pe traseele de tramvai, în zona Socola și pe alte artere afectate de lucrări.
140 de milioane de euro pentru modernizarea Iașului
Într-un bilanț al proiectelor derulate în ultimii ani, primarul Mihai Chirica a prezentat dimensiunea investițiilor europene accesate de municipiul Iași. Potrivit acestuia, administrația locală a reușit să semneze contracte în valoare de aproximativ 140 de milioane de euro, într-un program care a cuprins zeci de obiective și sute de intervenții.
„Am reușit să semnăm contracte pentru 140 de milioane de euro. Bani care au intrat în bugetul local al municipiului Iași, care a fost executat și care a reprezentat pentru noi o mare șansă de a continua programul de modernizare a acestui oraș”, a declarat Mihai Chirica.
Primarul a subliniat că proiectele nu s-au limitat la o singură zonă a administrației locale. În total, municipalitatea a avut, potrivit datelor prezentate, 29 de obiective, din care s-au desprins aproximativ 440 de proiecte și intervenții.
Lista investițiilor este una amplă: transport public, infrastructură educațională, eficiență energetică, locuințe pentru tineri, reabilitarea blocurilor, dotarea școlilor și grădinițelor, precum și sisteme moderne pentru colectarea deșeurilor.
„Am încercat să rezum în trei fotografii și o frază munca noastră de aproape trei ani de zile, imediat după ce am ieșit din pandemie”, a spus primarul.
În viziunea administrației locale, finanțările europene au reprezentat o oportunitate majoră pentru Iași, în special într-o regiune care, spune Chirica, a avut de-a lungul timpului de recuperat decalaje importante.
„Este o mare realizare pentru noi, ieșenii, să aducem această sumă de bani într-o regiune care a fost de-a lungul timpului una dintre cele mai defavorizate atât din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere politic”, a declarat edilul.
Tramvaie, autobuze electrice și infrastructură pentru transportul public
Una dintre cele mai vizibile componente ale investițiilor este transportul public. Prin finanțarea PNRR, Iașul a achiziționat 18 tramvaie noi, investiția având o valoare de aproximativ 210 milioane de lei.
Proiectul este finalizat, potrivit bilanțului prezentat de municipalitate.
La acestea se adaugă 25 de autobuze electrice de 10 metri, precum și infrastructura necesară încărcării acestora: 25 de stații de încărcare rapidă și opt stații de încărcare lentă. Valoarea investiției este estimată la 71 de milioane de lei.
Un alt proiect urmărește creșterea siguranței în transportul public. Toate tramvaiele și autobuzele din dotarea companiei de transport, atât cele vechi, cât și cele noi, sunt prevăzute cu sisteme de avertizare și asistență anticoliziune, investiția fiind de aproape 22 de milioane de lei.
Pentru administrația locală, aceste proiecte nu înseamnă doar înnoirea parcului auto, ci și o schimbare a modului în care Iașul își gestionează transportul public.
În perioada următoare, presiunea asupra transportului public va crește însă, în condițiile în care municipalitatea pregătește noi lucrări la infrastructura de tramvai.
Un nou șantier pe traseul de tramvai din Copou
Unul dintre proiectele importante anunțate vizează reabilitarea tronsonului de tramvai dintre Biblioteca Central-Universitară și Rondul Triumf.
Lucrarea are o valoare estimată la aproximativ 69,9 milioane de lei și presupune intervenții ample asupra infrastructurii existente: refacerea căii de rulare, a firului de contact, schimbarea bordurilor și refacerea asfaltului.
„Este ultimul tronson din Copou care mai necesită o intervenție atât de profundă și sperăm ca în maximum 12 luni să o finalizăm”, a precizat Mihai Chirica.
Municipalitatea a primit o ofertă pentru modernizarea inelului de circulație cu tramvaiul Podu Roș – Anastasie Panu – Sfântul Lazăr. Oferta are o valoare de aproximativ 114,7 milioane de lei, cu TVA, și provine de la o asociere formată din zece companii.
Primarul spune că administrația a mai trecut printr-o procedură similară, motiv pentru care speră ca de această dată oferta să poată fi declarată eligibilă și contractul să fie semnat.
„Un lucru este cert: lucrările vor demara. Nu se pune problema să nu ajungem la demararea lucrărilor”, a afirmat Chirica.
Pentru ca șantierul să nu blocheze complet circulația, municipalitatea pregătește soluții alternative. Compania de transport a achiziționat 20 de autobuze Euro 6, cu lungimea de 18 metri și o capacitate de cel puțin 130 de locuri.
Acestea ar urma să preia o parte importantă din fluxurile de călători, în special pe relația Nicolina – Copou și retur.
„Vor prelua toate fluxurile de circulație, mai ales pe legătura Nicolina, Copou și retur, astfel încât fragmentarea circulației cu tramvaiul să fie cât mai puțin vizibilă”, a explicat primarul.
La capacitatea de transport vor contribui și cele 69 de autobuze electrice deja existente în parcul municipalității, în timp ce tramvaiele vor continua să circule pe tronsoanele care nu vor fi afectate de lucrări.
Școlile, una dintre principalele direcții de finanțare
Un capitol consistent al proiectelor europene îl reprezintă infrastructura educațională. Municipalitatea a inclus în programele de renovare 21 de clădiri aparținând unor unități de învățământ.
Printre proiectele prezentate se află modernizarea mai multor corpuri ale Colegiului Național „Mihai Eminescu”, investiție de aproximativ 19,3 milioane de lei. Au fost vizate căminul, laboratorul, sala de sport și corpul școlii.
Lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 95%, iar municipalitatea a intrat în procedura de recepție.
Au fost finalizate, de asemenea, investiții la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi”, Liceul cu Program Sportiv, Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, Colegiul Tehnic „Ștefănescu”, Școala Gimnazială „Elena Cuza”, Colegiul Tehnologic „Dimitrie Leonida”, Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Liceul Tehnologic „Petru Poni” și Școala Gimnazială „Alexandru Vlahuță”.
O altă componentă a programului a urmărit dotarea unităților de învățământ. 63 de școli au beneficiat de mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, cu o valoare totală de aproximativ 88,7 milioane de lei.
Investițiile au inclus laboratoare de informatică, echipamente TIC, table inteligente, laboratoare de științe, cabinete școlare, cabinete de asistență psihopedagogică și dotări pentru sălile de sport.
„A fost, să spunem, prima școală smart din punct de vedere energetic pe care am introdus-o în Iași, cu un control complet asupra situației energetice a școlii”, a spus Mihai Chirica despre investiția de la Școala Gimnazială „Elena Cuza”.
Programul de renovare a inclus și proiecte în cadrul componentei „Școli verzi”, cu o valoare de peste 43 de milioane de lei. Printre unitățile vizate se află Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu”, Liceul Teoretic „Miron Costin” și Colegiul Național „Mihai Eminescu”.
Locuințe pentru tineri și blocuri reabilitate energetic
Fondurile europene au fost direcționate și către zona locuirii. Municipalitatea a construit 188 de unități locative pentru tineri aflați în situații de risc.
Proiectul este împărțit în zece tronsoane și are o valoare de aproximativ 73 de milioane de lei. La această sumă se adaugă aproape 20 de milioane de lei pentru lucrările și acordurile de utilități.
„Ne creează o mare gură de oxigen pentru tinerii sub 35 de ani aflați în situații de risc”, a afirmat primarul.
În paralel, mai multe blocuri din Iași au intrat în programe de renovare energetică. Printre acestea se numără blocuri din zona Ciurchi, Bulevardul Independenței, Bulevardul Nicolae Iorga, strada Oancea și Bulevardul Ștefan cel Mare.
Investițiile au însumat peste 36 de milioane de lei, iar alte lucrări au vizat blocurile de locuințe sociale din Tudor Vladimirescu și de pe strada Canta.
150 de insule digitale pentru colectarea deșeurilor
O altă componentă a programului este legată de gestionarea deșeurilor. Iașul a intrat într-un parteneriat cu Ministerul Mediului pentru instalarea a 150 de insule ecologice digitalizate, cu un total de 750 de containere.
Valoarea proiectului este de aproximativ 24,2 milioane de lei.
Implementarea sistemului a întâmpinat însă probleme, în special în ceea ce privește softul și cartelele necesare accesului la containere.
„Vă mărturisesc că nici până astăzi Ministerul Mediului nu s-a pronunțat asupra gâlcevei privind implementarea softului”, a declarat Chirica.
Primarul a susținut că municipalitatea a intervenit pentru deblocarea situației și că au fost implementate aproximativ 30.000 de cartele, ulterior preluate de Salubris.
„Până la urmă, tot noi, Primăria, într-o modalitate cât se poate de rațională, am luat taurul de coarne”, a spus edilul.
După problemele inițiale, proiectul a fost dus la bun sfârșit, potrivit administrației locale.
„Programul PNRR pentru Iași este, a fost deja, un succes deplin”, a concluzionat Mihai Chirica.
Pasajul Socola, următoarea mare provocare pentru trafic
Pe lângă proiectele finanțate prin fonduri europene, una dintre cele mai importante intervenții asupra infrastructurii rutiere se desfășoară în zona Socola.
Pasajul urmează să intre într-o etapă majoră de intervenție, iar partea superioară va fi demolată și refăcută. Lucrările de consolidare de sub pasaj sunt, potrivit primarului, în mare parte realizate.
În paralel, municipalitatea a pregătit devierea circulației și lucrările necesare pentru traversarea căii ferate.
„După care începem demolarea pasajului, partea superioară a pasajului dispare complet și va fi făcută complet nouă”, a explicat Chirica.
Pentru perioada lucrărilor, administrația locală mizează pe traseele alternative pregătite în zona pasajului. Acestea au fost modernizate, asfaltate și semnalizate și urmează să fie utilizate pentru preluarea traficului.
Primarul recunoaște că perioada de început ar putea fi dificilă pentru șoferi.
„Evident că până când lumea se va obișnui, va fi haos”, a avertizat Chirica, adăugând că Poliția Locală va fi prezentă în zonă pentru dirijarea traficului și pentru adaptarea șoferilor la noua configurație rutieră.
După finalizarea pasajului, circulația urmează să revină în ambele sensuri pe anumite tronsoane modernizate.
Municipalitatea analizează și păstrarea unor rute alternative pe sub pasaj chiar și după finalizarea lucrării.
Toamna aduce noi șantiere, dar și presiune pe trafic
În paralel cu proiectele de infrastructură, Primăria Iași încearcă să coordoneze lucrările municipalității cu intervențiile operatorilor de utilități.
Zona Bucium-Socola rămâne una dintre cele mai complicate din punct de vedere al traficului, în condițiile în care mai multe lucrări se suprapun.
Municipalitatea susține că a purtat discuții cu operatorii de apă și canalizare, energie și gaze pentru sincronizarea intervențiilor și evitarea unor blocaje suplimentare.
Și în alte zone ale orașului continuă lucrările de modernizare a rețelelor. În Mircea cel Bătrân, de exemplu, administrația încearcă să închidă o parte a intervențiilor înainte de începerea anului școlar.
În Tătărași sunt pregătite noi lucrări la rețelele de apă și canalizare, în timp ce rețelele electrice și de gaze continuă să fie modernizate.
Una dintre intervențiile importante presupune introducerea unei magistrale de gaze naturale în zona Gării, prin foraj dirijat. Conducta ar urma să traverseze subteran intersecția pe o lungime de aproximativ 280 de metri.
Un oraș între modernizare și șantier
Bilanțul prezentat de Mihai Chirica arată un Iași aflat într-un amplu proces de transformare, în care investițiile europene se suprapun peste proiectele locale de infrastructură.
Pe de o parte, apar tramvaie și autobuze noi, școli modernizate, clădiri renovate energetic, locuințe pentru tineri și sisteme moderne de colectare a deșeurilor. Pe de altă parte, toate aceste intervenții presupun șantiere, restricții și schimbări temporare ale circulației.
Pentru municipalitate, miza este ca lucrările să fie coordonate astfel încât orașul să poată funcționa în timpul transformării.
În ceea ce privește traficul de la începutul anului școlar, primarul susține că administrația este pregătită și că Poliția Locală va interveni acolo unde va fi nevoie.
„Sunt convins că ieșenii înțeleg aceste oportunități de investiții pe fonduri europene. Sunt niște normalități în contextul în care se află România de astăzi, cu deficitul său și cu o situație economică din ce în ce mai gravă”, a declarat Chirica.
Pentru administrația locală, următoarea perioadă va fi una în care rezultatele investițiilor trebuie să fie vizibile, dar și una în care ieșenii vor resimți direct efectele șantierelor.
Iar în cazul proiectelor mari de infrastructură, de la Copou la Socola, testul nu va fi doar finalizarea lucrărilor, ci și capacitatea orașului de a menține circulația și serviciile publice funcționale în timp ce lucrările avansează.
„Sper ca România să își îndeplinească toate obligațiile față de partenerii europeni și acești bani pe care noi deja i-am cheltuit, parte din ei, încă mai sunt de intrat în conturile Primăriei, pentru a fi furnizați mai departe partenerilor noștri”, a transmis Mihai Chirica.
