În spitalele din Iași, unde fiecare zi înseamnă zeci de urgențe, saloane aglomerate și medici aflați permanent sub presiune, există și o altă realitate, mai puțin vizibilă. Nu apare în fișele medicale, ci în răspunsurile anonime ale pacienților: suspiciunea că, în timpul internării, li s-au cerut bani sau diferite „atenții”.
Nu este vorba despre dosare penale sau acuzații dovedite, ci despre percepția pacienților, consemnată în chestionarele oficiale ale Ministerului Sănătății. La finalul spitalizării, aceștia răspund, anonim, dacă au fost puși sau nu în situația de a oferi bani ori cadouri personalului medical.
Datele, centralizate pe parcursul a 25 de luni, între februarie 2024 și februarie 2026, conturează o imagine deloc confortabilă. În unele spitale, astfel de sesizări apar constant. În altele, lipsesc luni la rând, pentru ca apoi să înregistreze creșteri bruște. Iar în câteva cazuri, numărul răspunsurilor pozitive este suficient de mare încât să ridice semne de întrebare, chiar dacă, raportat la totalul respondenților, procentele rămân relativ reduse.
Informațiile provin exclusiv din Mecanismul de Feedback al Pacientului, gestionat de Ministerul Sănătății, și urmăresc un indicator sensibil: declarațiile pacienților care spun că, pe durata internării, li s-au solicitat bani sau alte „atenții”.
„Socola”: luni fără nicio sesizare, urmate de creșteri bruște
La Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, statisticile indică o evoluție oscilantă. Sunt luni întregi în care nu este raportată nicio astfel de situație, urmate de episoade în care numărul sesizărilor crește brusc.
Între decembrie 2024 și aprilie 2025 nu apare nicio raportare privind solicitarea de bani sau atenții. În restul anului 2024, apar doar cazuri izolate. Situația se schimbă însă la începutul lui 2026, când într-o singură lună sunt înregistrate patru sesizări. Raportate la numărul redus al răspunsurilor primite, acestea reprezintă peste 30% din total.
Specialiștii în analiza datelor atrag atenția că astfel de vârfuri nu indică automat o extindere a fenomenului. În spitalele cu puțini respondenți, chiar și câteva răspunsuri negative pot modifica semnificativ procentele și pot crea impresia unei deteriorări bruște a situației.
Chiar și așa, din perspectiva pacienților, fiecare astfel de episod poate afecta încrederea în instituție, indiferent de explicația statistică.
Cardiologia: sesizări constante, dar în scădere
La Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași, tabloul este diferit. Aici nu există luni fără sesizări, ceea ce sugerează o prezență constantă a fenomenului în percepția pacienților.
Cele mai multe raportări au fost înregistrate în februarie și noiembrie 2024, când au fost consemnate câte 12 cazuri. Începând cu 2025, numărul acestora începe însă să scadă, stabilizându-se între două și șase sesizări pe lună, iar procentele coboară spre intervalul de 3-4%.
Per ansamblu, datele indică o evoluție relativ stabilă, fără creșteri spectaculoase sau fluctuații majore.
Oncologia: cele mai multe sesizări, dar procente moderate
Institutul Regional de Oncologie din Iași înregistrează cele mai multe sesizări în valori absolute dintre toate spitalele analizate.
În unele luni sunt raportate chiar și 40 de cazuri, iar pragul de 30 este depășit frecvent. La prima vedere, cifrele pot părea îngrijorătoare.
Contextul schimbă însă perspectiva. Fiind unul dintre spitalele cu cel mai mare număr de pacienți, ponderea acestor sesizări rămâne relativ constantă, în jurul valorii de 4-5%, cu puține luni în care depășește 7%.
Cu alte cuvinte, numărul mare de raportări reflectă și volumul ridicat de internări, nu neapărat o incidență mai mare a fenomenului.
Pneumoftiziologia: una dintre cele mai stabile evoluții
La Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași, indicatorii au avut una dintre cele mai constante evoluții din perioada analizată.
Numărul sesizărilor oscilează într-un interval restrâns, între două și cel mult 10-12 cazuri pe lună, fără variații spectaculoase.
Și procentele rămân stabile, situându-se în majoritatea lunilor între 3% și 4%, cu doar câteva depășiri izolate spre 6%. Din punct de vedere statistic, instituția se numără printre spitalele cu cea mai previzibilă evoluție.
„Sf. Spiridon”: presiunea celui mai mare spital din regiune
La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași, cel mai mare spital de urgență din Moldova, volumul foarte mare de pacienți influențează direct și numărul sesizărilor.
Există luni în care sunt raportate 18 sau 19 cazuri, dar și perioade în care apar doar câteva semnalări.
Chiar și în aceste condiții, procentele rămân relativ constante. În lunile cu cele mai multe raportări, ponderea răspunsurilor pozitive se menține, în general, în jurul valorii de 4-5%, fără depășiri care să indice schimbări majore de tendință.
Imaginea de ansamblu arată că presiunea specifică unui spital de urgență se reflectă în numărul absolut al sesizărilor, însă raportarea la numărul foarte mare de pacienți păstrează indicatorii într-o zonă relativ stabilă.
