RUBRICA DE PAMFLET: Aici adevărul se spune prin strâmbături, iar politica se măsoară în hohote de râs. Personajele sunt fictive, chiar dacă par luate de pe Facebook-ul de ieri. Lectura se face pe proprie răspundere, fără promisiuni goale și fără blocaje de umor!
Mare tărăboi, monșer, la trebunalul giudețan din târgul muncipal! S-a ridicat mahala întreagă ca la foc de paie, căci vestitul Boboccelo Armandu din Păcureț — om subțire în ale afacerilor în întunericime, cercetat ba de proxenetism, ba de trafic de persoane, ba și de câte alte întreprinderi lucrative — era cât pe ce să iasă basma curată. Dintr-o mică… neatențiune giudecătorrascâ, stimabile!
Ce s-a întâmplat? Ei, aici e frumusețea! Omul nostru se afla la răcoare, arestat preventiv, cu DIICOT-ul pe urmele lui ca potaia pe poștaș, numai că la judecătorie, în iureșul hârtiilor și al cafeluțelor de cancelarie, l-au băgat în camera preliminară fără avocat. Fără apărător, monșer! Adică exact cum ai trimite un mire la altar fără nevastă.
Legea zice limpede: dacă ești arestat, trebuie musai avocat. Dar cine să mai citească legea când sunt atâtea ștampile de pus? Și merge procedura înainte, și merge, și merge… până când, hodoronc-tronc!, după ce se termină totul, cineva observă că lipsește tocmai dreptul fundamental.
— Curat constituțional! ar fi zis nenea Iancu.
Și atunci: nulitate absolută! Adică tot dosarul, munca, hârtiile, nervii, cafelele și pixurile consumate — la gunoi! Se reia totul de la început, ca la teatru când cade decorul peste sufleor.
Partea cea mai nostimă? Informația despre arestare era chiar în dosar. Scrisă frumos. Negru pe alb. Numai că a trecut pe lângă vigilența onorabililor ca acceleratul prin Halta Păcurari, onorabile. Curat negru pe alb, monșer
Acum, prin târg, lumea se întreabă:
— Dacă nici pe arestați nu-i mai observăm, atunci pe cine observăm, coane?
Iar justiția, foarte ocupată, răspunde grav:
— Următorul dosar, vă rog!
